„Pe mine m-a salvat Moldova, iar cei care au venit să mă «salveze» au vrut să mă distrugă”. Patru ani de război rusesc în Ucraina – un rezumat ZdG
Pe 24 februarie 2022, Rusia a început un război agresiv împotriva Ucrainei. În fiecare zi, în țara vecină mor oameni nevinovați, sunt distruse orașe și familii întregi. Milioane de oameni, majoritatea femei, copii și bătrâni, sunt forțați să-și părăsească casele și să plece pentru a se salva de război.
În primele 24 de ore de război, peste 20 000 de cetățeni ucraineni au intrat în R. Moldova, formând cozi imense la graniță, unde au fost întâmpinați de voluntarii moldoveni care le-au oferit mâncare și un ceai fierbinte.
În primele zile de război redacția Ziarului de Gardă s-a împărțit pe ture și a lucrat non-stop doar la teme legate de război. O parte din reporteri au mers în zonele fierbinți de la hotar, discutând cu refugiații ucraineni, dar și oferind ajutor unora dintre ei.
„Nu se știe cu noi ce va face mâine-poimâine nebunul ăsta de Putin”
Unii refugiați și-au găsit acoperiș în centrele de plasament din R. Moldova, dar cei mai mulți ucraineni care au fugit din calea războiului au fost găzduiți de familii de moldoveni.
Tot moldoveni l-au găzduit și pe Alexei, împreună cu familia acestuia. Deși inițial nu admitea ideea că ar putea pleca de acasă, când atacurile deveniseră tot mai violentă și au înțeles că nu pot merge împotriva tancurilor, s-au văzut nevoiți să plece din țară. Angela, femeia care i-a găzduit, recunoaște că nici măcar nu știa că are o casă atât de încăpătoare, adăugând că nu ar fi putut proceda în alt mod.

„Închipuiți-vă că noi suntem în locul lor. Am copii, nepoți, dar nu se știe cu noi ce va face mâine-poimâine nebunul ăsta de Putin.”
Unii colegi de redacție au găzduit și ei refugiați sau au ajutat la refugierea jurnaliștilor ucraineni.
Iar la un an de război, ZdG a desfășurat o expoziție la Biblioteca B. P. Hașdeu, la care au participat reprezentanți ai Ucrainei. Expoziția de grafică și fotografii „La marginea războiului” a încadrat mărturii, momente despre drame și speranțe, demolări și reconstrucții umane.

„Unde să ne «dezabonăm» de la această «salvare»?”
În 2022, Rusia a pornit război pe scară largă în Ucraina, însă ocuparea teritoriilor ucrainești a pornit încă din 2014. Astfel, o parte din populație s-a văzut nevoită să fugă repetat din calea războiului, care oricum le calcă pe urme.
Alexandra este una dintre aceste persoane. Tânăra s-a născut și a crescut în Enakieve, o așezare din regiunea Donețk. În 2014, după atacurile rusești, aceasta a părăsit Enakieve și s-a stabilit la Harkiv, pentru ca opt ani mai târziu, să se vadă nevoită să plece și din Harkiv.

„Auzi avionul aceste câteva secunde, apoi se face liniște și… explozie. La un moment dat, au început să lovească casele de locuit. Peste tot, prin tot orașul. Avioanele zburau neîncetat”, menționează tânăra.
„Unde să ne «dezabonăm» de la această «salvare»? Pur și simplu, nu mai avem puteri!”, exclamă Alexandra.
„Spitalul Oncologic e amplasat aproape de teritoriul ocupat pe atunci de ruși din regiunea Zaporijjea și mereu zburau rachete. Și zburau jos-jos”
Unii ucraineni doar au tranzitat țara noastră. Alții s-au stabilit aici, inițiind afaceri și studiind limba română. Era 17 februarie 2022 când Ludmila a fost diagnosticată cu un tip de cancer la Spitalul Oncologic din orașul Zaporijjea. Peste câteva zile, la 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina. În acea zi Ludmila trecea prin chimioterapie.
„Spitalul Oncologic e amplasat aproape de teritoriul ocupat pe atunci de ruși din regiunea Zaporijjea și mereu zburau rachete. Mereu. Mai ales noaptea se vedea foarte clar. Și zburau jos-jos”, își amintește Ludmila.
Ulterior, femeia a fost operată și, din cauza impedimentelor create de război, medicii din Ucraina au sfătuit-o să meargă în altă țară pentru continuarea tratamentului. Astfel, Ludmila și soțul ei, Vasile, au decis să vină în R. Moldova. Cuplul nu planifică să mai revină în țară. Aici au făcut cursuri de masaj, dar și cursuri online de limbă română.

Mii de cetățeni ucraineni s-au angajat în câmpul muncii, atât prin intermediul Oficiului Forței de Muncă, cât și prin companii private. În instituțiile de învățământ preșcolar și școlar din R. Moldova sunt înscriși în prezent peste 2300 de copii cu statut de refugiat din Ucraina. În instituțiile de învățământ superior studiază peste 300 de studenți ucraineni, cu statut de protecție temporară sau de student străin.
Însă, nu toți refugiații au fost primiți cu brațele deschise de cetățenii noștri. Astfel, reporterii ZdG au realizat inclusiv investigații despre încălcarea drepturilor refugiatilor ucraineni. Unora dintre ei le-a fost limitat accesul la servicii, iar altora le-au fost incendiate automobilele.
„Tatăl Ninei a avut 10 zile de concediu, iar noi, în sfârșit, ne-am întâlnit cu el, după aproape un an”
În timp ce unii ucraineni reușesc să-și refacă viața în străinătate, alții revin acasă fie permanent, fie pentru a-și revedea apropiații rămași în Ucraina.
Acest fapt a devenit posibil inclusiv datorită relansării, la 6 noiembrie 2022, a cursei feroviare Chișinău-Kiev. Tot cu garnitura Chișinău-Kiev, a ajuns și ZdG în Ucraina, vorbind cu mai mulți ucraineni care vin și pleacă de acasă și care își continuă viața printre bombardamente.
Aici reportera ZdG a întâlnit-o pe Anna și fiica ei, Nina, care au revenit pentru zece zile, ca să-l vadă pe Andrei, tatăl Ninei, care este înrolat în armată.

„Andrei, s-a înrolat în rândurile armatei ucrainene, iar eu am înțeles că nu pot să stau pur și simplu în țară cu copilul, pentru că Nina suferă de epilepsie, iar eu am diabet zaharat, și atunci erau rânduri mari în farmacii și era dificil să găsești medicamentele necesare… Iată acum am revenit.
Tatăl Ninei, Andrei, a avut 10 zile de concediu, iar noi în sfârșit ne-am întâlnit cu el, după aproape un an, deși anterior nu ne-am despărțit niciodată, și suntem împreună de mai bine de zece ani”, plânge femeia.
„Dacă vom avea unde să ne întoarcem, dacă va rămâne ceva din casa noastră, ne vom întoarce acasă, ne vom întoarce la Harkiv”
Unii ucraineni fug din calea războiului nu doar pentru a-și salva propria viață, dar și pe cea a patrupezilor, salvați, la rândul lor, cândva de pe străzi. Elena Danilov și fiul său locuiau cu trei câini și cinci pisici pe care i-au strâns părăsiți sau răniți de pe străzile din Harkiv și pe care nu au vrut să-i abandoneze. Astfel, toți împreună, dar și cu ajutorul altor persoane, au ajuns la Chișinău.
„Eu nu planific să rămân pentru totdeauna în Moldova. Patria mea este acolo. Dacă vom avea unde să ne întoarcem, dacă va rămâne ceva din casa noastră, ne vom întoarce acasă, ne vom întoarce la Harkiv. Noi trăiam liniștiți. Mâncam borșul și slănina noastră. Pe nimeni nu am atins.
Pe mine m-a salvat Moldova, iar cei care au venit să mă «salveze» au vrut să mă distrugă. Iar Moldova m-a salvat.”
„Zbor acasă să-mi înmormântez soțul. Seriojka a fost găsit mort sub dărâmăturile bazei de odihnă din Sergheevka”
Alte ucrainence revin acasă nu pentru a-și revedea apropiații, dar pentru a-și lua rămas bun de la ei pe vecie și pentru a-i petrece în ultimul drum. Ucraineanca Aliona Goncearova, în vârstă de 36 de ani, se refugiase în Germania încă de la începutul lunii martie 2022, după ce în țara sa a început războiul. Împreună cu fiul său de 16 ani și încă trei surori ale sale și copiii lor au reușit să se stabilească în orașul Aken, unde au fost ajutate de o ucraineancă ce locuiește în Germania.
Soțul ei, pe care îl pomenește numai cu numele de alint, Seriojka, era cu un an mai tânăr. Avea 35 de ani, când o rachetă rusească a distrus clădirea în care se afla și i-a curmat viața.

Reportera ZdG a întâlnit-o pe Aliona în avion.
„Zbor acasă să-mi înmormântez soțul. Seriojka a fost găsit mort sub dărâmăturile bazei de odihnă din Sergheevka. Mă duc să-i cumpăr costum și pantofi”, și-a rezumat durerea femeia, după ce, cu greu, și-a potolit lacrimile.
„Era iadul iadului”
Unii însă nu mai au unde reveni, localitatea lor de baștină fiind practic distrusă din temelii. Aceasta este situația Mariupolului, dar și a altor regiuni din Ucraina. Nadejda Suhorukova este jurnalistă din orașul Mariupol, distrus aproape în totalitate de ruși, afectat de o criză umanitară majoră. În timpul războiului, zile la rând aceasta s-a adăpostit într-un subsol, la fel ca și majoritatea locuitorilor din Mariupol.
„Sunt sigură că o să mor în curând. În acest oraș toată lumea așteaptă moartea”, a scris ea într-o zi pe Facebook, iar mesajul său a ajuns în toată lumea, fiind preluat de presa internațională.
La mijlocul lunii martie a reușit să evadeze din „orașul-mormânt”, așa cum îl numește, și a ajuns în Ciornomorsk, la fiul ei. Amintidu-și de zilele petrecute sub bombardamente, jurnalista își relatează:
„Nu e doar iad, era iadul iadului! Să mori în acel moment părea mai real decât să supraviețuiești.
Cine îi va număra pe cei care au murit? Cine îi va identifica. Este un mare mormânt. Sunt niște ruine îngrozitoare.”

„Dincolo de limitele umanității”. Crimele de război comise de F. Rusă în Ucraina
De la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, Federația Rusă a „reușit să se lase remarcată” prin mai multe crime, care, potrivit „normelor” unui conflict armat, încalcă grav drepturile internaționale umanitare. Aceste crime de război au dus la decesul și rănirea a sute de mii de ucraineni.
Uciderea civililor, folosirea armelor chimice interzise, bombardarea infrastructurii civile, răpirea copiilor, execuția soldaților ucraineni prizonieri – sunt doar câteva dintre crimele de război rusești produse în această perioadă în Ucraina.
Bucea – „simbol al atrocităților rusești din Ucraina”
Bucea, o suburbie situată la nord-vest de Kiev, a fost ocupată de trupele rusești la scurt timp după ce a început invadarea pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. În urma bătăliilor de lângă Bucea, Irpin și alte orașe din regiunea Kiev, forțele ucrainene au contraatacat la mijlocul lunii martie și au început să împingă trupele ruse înapoi.

După ce orașul a fost eliberat la sfârșitul lunii martie 2022, au fost descoperite gropi comune cu civili și au fost documentate mii de crime de război, făcând din Bucea un simbol al atrocităților rusești din Ucraina, scrie Kyiv Independent. Procuratura Generală a Ucrainei a declarat în martie 2023 că peste 1400 de civili au fost uciși în regiune, inclusiv 637 în orașul Bucea, dintre care mulți aveau răni de armă.
Soldatul originar din R. Moldova executat de soldații ruși
În martie 2023, un soldat ucrainean originar din R. Moldova a fost executat de soldații ruși, momentul fiind înregistrat video. Direcția regională de apărare teritorială „Nord” a Forțelor Armate ale Ucrainei a precizat că bărbatul împușcat este Alexandr Mațievskii, luptător al brigăzii 119 a trupei din regiunea Cernihiv.

Direcția regională de apărare teritorială scrie că Mațievskii s-a născut pe 10 mai 1980 la Chișinău. În 2008, acesta s-a mutat cu familia în Ucraina, în orașul Nejin, unde locuia cu mama sa, Paraskovia. Pe 30 decembrie 2022, Mațievskii și alți soldați ucraineni au participat la lupte în apropiere de orașul Soledar.
Potrivit unei înregistrări video difuzate pe rețelele de socializare, care ulterior a fost ștearsă, se vede cum un soldat ucrainean, după ce le-a adresat rușilor cuvintele „Glorie Ucrainei”, a fost executat de militarii ruși strigându-i: „Mori, t**ă!”
Trei zile și trei nopți la Kiev. Cum NU a distrus războiul rusesc Ucraina
În pofida atrocităților comise de Rusia în Ucraina, reporterii ZdG au plecat de mai multe ori în vizită în țara vecină. Chiar în dimineața când Alina Radu pornise spre Ucraina a aflat că 23 de drone rusești au intrat abuziv pe teritoriul Poloniei și al NATO. Putin tocmai călcase peste o nouă linie roșie și multă lume vorbea că e un moment crucial pentru securitatea regională; unele voci vorbeau chiar despre un nou război mondial.
În acea noapte, Rusia lansase 415 aparate letale spre Ucraina: drone Șahed, Gherbera, dar și rachete. Apărătorii ucraineni au muncit din greu să le doboare. Totuși, 16 rachete și 21 de drone au lovit ținte ucrainești. Cu o zi înainte, Rusia omorâse 25 de civili în localitatea Iarova, regiunea Donețk, aruncând o bombă peste pensionarii care își așteptau pensia în fața unui oficiu.
Patru alerte de atac aerian și o noapte petrecută într-un adăpost subteran
Tot cu alerte de atac aerian au fost întâmpinați la Kiev și reporterii Natalia Zaharescu și Anatolie Eșanu. Acolo au putut să se convingă de faptul cu ucrainenii s-au adaptat în condiții de război, alerte și atacuri continue.
Era ora 21:19 când, simultan, de afară, din boxele restaurantului unde au mers să ia cină și din difuzoarele telefoanelor au auzit acel vuiet pe care nu și-ar fi dorit să-l audă. Era alarma de atacuri aeriene. Pentru câteva clipe nu au știut cum să reacționeze, mai ales că nimeni din restaurant nu părea să fie deranjat de alarmă.
Flămânzii continuau să mănânce, angajații continuau să prăjească aripioare și cartofi, iar un curier tocmai intrase liniștit să ridice o comandă. Jurnaliștii ZdG au coborât, totuși, în adăpost, fiind urmați de alți oameni.

Această, însă, nu a fost ultima alarmă. În noaptea ceea ei nu au mai avut posibilitatea să doarmă. Doar că jurnaliștii ZdG au petrecut la Kiev o noapte, iar localnicii trăiesc în astfel de condiții zi de zi.
La 1000 de zile de război în Ucraina, ZdG a realizat un video în care a compilat istoriile refugiaților ucraineni, care s-au văzut nevoiți să plece, pentru a supraviețui.
La patru ani de la declanșarea războiului rusesc din Ucraina, oamenii din R. Moldova încă luptă pe un front al empatiei: acomodarea refugiaților, școlarizarea copiilor, angajarea la muncă sau crearea unor condiții decente de conviețuire pentru cei fugiți din calea războiului. Între timp, poporul ucrainean luptă pentru libertate, pentru apărarea țării și pentru salvarea atât a propriilor vieți, cât și ale celor apropiați.
În tot acest timp, reporterii ZdG zilnic transmit un Live text despre războiul din Ucraina. Și vor continua!
Vedeți și alte materiale despre ororile războiului din Ucraina, realizate de ZdG:
- Din Kiev, către toată lumea: „Dați-ne arme. Avem nevoie de arme”
- Criza refugiaților, neutralitatea Republicii Moldova, mărfurile blocate în Ucraina și relațiile ruso-ucrainene
- Povestirile unei supraviețuitoare din Mariupol: „Eu mă scăldam în apă curată, iar soțul meu a rămas acolo, alături de mulți alții, să se scalde
- Războiul l-a readus acasă. Un medic, care a făcut carieră în Ucraina, a revenit să profeseze în R. Moldova, după 22 de ani
- Doi ani de război în Ucraina: „Desigur că se poate întâmpla din nou. Pentru că războiul încă nu se termină și nu se știe cât va continua”. REPORTAJ din satul în care a căzut prima rachetă rusească
- Sate din R. Moldova – noua casă a refugiaților
- Jurnal de refugiat: „Oamenii vor 10 case, 10 insule. Pentru ce? Ei nu vor reuși niciodată să trăiască pe 10 insule”
- „Cu Putin? Nu ai cu cine și nici despre ce vorbi cu el. Ce să-i ceri? Ce să-l întrebi? Ce să-i spui?”
- Olesia Șevcenko, soția Ambasadorului Ucrainei în R. Moldova: În 2023, așteptăm ca toți soldații să revină de pe front sănătoși acasă și să începem să construim o altfel de țară”
- Interviu cu Radu Hossu, activist civic din România, autorul „Rezumatelor de noapte” despre războiul din Ucraina: „Nu cred că există cineva pregătit mental ca să dea față în față cu războiul”
- „Rușii organizează un adevărat safari, o vânătoare de oameni”. Cum luptă jurnaliștii ucraineni cu propaganda rusă lângă linia frontului, sub atacuri aeriene zilnice
- Live text/ Război în Ucraina