VIDEO/ Criza refugiaților, neutralitatea Republicii Moldova, mărfurile blocate în Ucraina și relațiile ruso-ucrainene – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Criza refugiaților, neutralitatea Republicii Moldova, mărfurile blocate în Ucraina și relațiile ruso-ucrainene

    VIDEO/ Criza refugiaților, neutralitatea Republicii Moldova, mărfurile blocate în Ucraina și relațiile ruso-ucrainene
    07 aprilie 2022 | 12:45

    Interviu cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în R. Moldova, Marko Shevcenko

    Pe 24 februarie, Putin a pornit războiul împotriva Ucrainei. Timp de o lună sunt bombardate orașe ucrainene, iar militarii ruși încep să folosească tactica pământului pârjolit, ștergând practic de pe fața pământului localități întregi. Între timp, sute de mii de refugiați au intrat în R. Moldova, țară care se află în prima linie a frontului.

    «Киев бомбили – нам объявили, что началась война»

     Amintiți-vă data de 24 februarie. Cum ați aflat că a început războiul și care a fost primul gând care v-a venit în minte?

     E complicat să-ți amintești astfel de momente șocante. Pe 24 februarie, m-am trezit în zori auzind explozii. Inițial, am crezut că a explodat ceva în Chișinău sau în preajma Chișinăului. Era ora 5:00 dimineața. În câteva minute am fost contactat de colegul meu din Bălți care m-a întrebat dacă am auzit și eu exploziile. Ulterior, am aflat că acele explozii au avut loc în Odesa. Am trăit atunci un sentiment dublu. Pe de o parte, este această certitudine că războiul a început și nu mai poate fi evitat.  Atunci omenirea s-a împărțit în două: înainte și după. Pe de altă parte, este această asociere cu anul 1941. Nu încerc acum să fac niște paralele propagandistice, dar, poate cunoașteți, era un cântec vechi: «Киев бомбили – нам объявили, что началась война» („Kievul a fost bombardat și s-a anunțat că a început războiul”). Așa a început războiul din 1941 și exact așa a început și acum, mai întâi a fost bombardat Kievul, apoi s-a anunțat începutul războiului.

    Publicitate

     Timp de o lună, cât durează războiul în Ucraina, câteva sute de mii de refugiați au intrat în R. Moldova. Unii sunt doar în tranzit, alții au decis să aștepte aici sfârșitul războiului. Cum apreciați eforturile autorităților moldave, dar și ale voluntarilor de a întâmpina refugiații?

     Foarte înalt. În primele zile, am avut mai multe întâlniri cu autoritățile din R. Moldova referitor la capacitățile țării de a primi refugiați și, analizând obiectiv, am ajuns la concluzia că R. Moldova ar putea primi doar câteva zeci de mii de refugiați, între 10 și 30 de mii de oameni. Acum, însă, e vorba de circa 100 de mii de oameni. Acest fapt inspiră respect, felul în care autoritățile au reușit să organizeze acest proces: cazarea, alimentarea, acordarea primului ajutor. Primul val de refugiați au fost oamenii care aveau anumite rezerve financiare și, parțial, erau capabili singuri să se întrețină. Mulți oameni dintre cei care au rămas pe teritoriul R. Moldova au rămas la prieteni, rude, cunoscuți, parteneri de afaceri.

     Adică avea cine să-i găzduiască.

     Da. În plus, mulți credeau că, în câteva zile sau săptămâni, războiul se va încheia și ei vor putea reveni pe la casele lor. Acum suntem încă departe de sfârșitul războiului. Unii oameni, însă, decid să revină acasă, pentru că-și doresc să fie alături de cei dragi rămași acolo.

     Cu ce ​​dificultăți se confruntă refugiații din Ucraina care vin în R. Moldova și ce ajutor le oferă Ambasada?

     Mulți oameni au fugit în grabă, uitând să-și ia actele. În plus, au plecat pe timp de iarnă. Acum, însă, timpul s-a încălzit și au nevoie de îmbrăcăminte potrivită. Dar cei care se adresează la Ambasadă sunt cei care nu au suficiente documente cu ei. În cazul unora, a expirat termenul de valabilitate al pașaportului. Însă, sunt multe cazuri în care oamenii nu au reușit să ia cu ei, în genere, niciun act de identitate sau au doar varianta electronică a documentelor, care, însă, sunt valabile doar pe teritoriul Ucrainei, pentru că nu reușisem să încheiem acorduri cu alte țări pentru recunoașterea lor în afara Ucrainei. Astfel, motivul principal pentru care oamenii se adresează la Ambasadă este restabilirea sau obținerea unor acte de identitate temporare. Dacă persoana nu deține niciun act, Ambasada încearcă să găsească unele dovezi că aceasta este cetățean al Ucrainei și, ulterior, poate să-și perfecteze un act temporar. Dacă persoana dorește să plece mai departe, ea poate folosi aceste acte. Multe dintre țările europene au decis să permită intrarea pe teritoriul lor a refugiaților din Ucraina cu astfel de acte. Chiar și oamenii care nu dețin deloc acte pot cere statut de refugiat, iar țara unde se află le oferă astfel de acte.  

    Publicitate

    „Este foarte important să putem deosebi granița între neutralitate și posibilitatea țării agresor de a evita sancțiunile, folosind teritoriul R. Moldova”

     Cum pot afecta războiul din Ucraina și poziția R. Moldova viitoarele relații dintre aceste două țări, referindu-ne, pe de o parte, la ajutorul oferit de țara noastră refugiaților, iar, pe de alta, la tăcerea R. Moldova, care nu a impus niciun fel de sancțiuni Rusiei și nici nu s-au făcut declarații dure în adresa F. Ruse?

     Nu pot spune în ce mod aceasta va influența relațiile noastre ulterioare. Dar sigur că războiul lasă urme adânci nu doar în cazul oamenilor, dar și la nivel de țară. Războiul, de regulă, transformă multe lucruri în alb-negru. Războiul este perioada în care absolut toată lumea trece la faza de prieten sau dușman. De aceea, pe de o parte, eu, ca ambasador, persoană oficială care prezintă Ucraina în R. Moldova, discutând cu autoritățile moldovenești, îmi încep mesajul cu mulțumiri pentru ajutorul pe care Moldova l-a oferit câtorva sute de mii de cetățeni ucraineni care au fost găzduiți, fie temporar, fie pentru o perioadă mai îndelungată, în R. Moldova. În al doilea rând, eu respect statutul de neutralitate al R. Moldova, pe care aceasta încearcă să-l mențină. În al treilea rând, deseori, în funcție de faptul cu cine discut, de domeniul de responsabilitate, spun că noi respectăm statutul de neutralitate al R. Moldova, deși, totodată, este foarte important să putem deosebi granița între neutralitate și posibilitatea țării agresor de a evita sancțiunile, folosind teritoriul R. Moldova, mai ales ținând cont de existența regiunilor de est care nu se află sub controlul autorităților oficiale ale R.Moldova, unde sunt dislocate trupele rusești și de unde vin semnale contradictorii referitor la participarea sau neparticiparea acestor soldați în războiul din Ucraina. În prezent, nu am motive și nu am informații că F. Rusă ar folosi R. Moldova pentru a evita sancțiunile, deși, teoretic, putem presupune că astfel de încercări ar putea avea loc. Din această cauză, mereu rog autoritățile moldovenești să urmărească acest proces și să nu permită țării agresor să evite să răspundă pentru acțiunile sale.

     Acest război a afectat în multe feluri și cetățenii R. Moldova. Ne vin multe apeluri la redacție, iar rețelele sociale sunt pline de plângeri privind transporturile de mărfuri către R. Moldova, care au fost blocate în Ucraina. Din acest motiv, acum țara noastră suferă crize din cauza lipsei unor mărfuri. Cum e posibil de soluționat această problemă sau, poate, deja au fost luate unele măsuri în această privință?

     Nu am un răspuns sigur la această întrebare, pentru că situația este diferită în cazul fiecărui tir cu mărfuri. Din păcate, așa s-a întâmplat că R. Moldova este o țară care se află în prima linie a frontului de război. În orice clipă, linia frontului se poate apropia, ba chiar s-a apropiat deja mult de la începutul războiului. Dacă pe 24 februarie linia frontului era la Donbas, iar distanța până în Moldova era de câteva sute de km, acum aceasta s-a redus, cel puțin, de două ori. De aceea, R. Moldova nu poate să nu simtă suflarea războiului. Noi deținem informații și agenții economici se adresează la noi referitor la problema reținerii unor tiruri. Încercăm să-i ajutăm pe cât e posibil. Trebuie să ținem cont de faptul că, după începerea războiului, Ucraina a decis să confiște proprietatea F. Ruse aflată pe teritoriul Ucrainei. În această categorie intră și mărfurile care tranzitau teritoriul Ucrainei. Da, o parte din mărfuri avea destinația R. Moldova, agenții economici susțin că aceste mărfuri au fost achitate și, de aceea, ele sunt deja proprietate a RM, dar e nevoie de timp ca organele competente ale Ucrainei să se convingă de acest fapt. E vorba de niște proceduri birocratice, e un proces îndelungat. Ne-a luat ceva timp să deblocăm tirurile care se aflau la unele puncte de trecere la nord. Da, ne-a reușit să soluționăm aceste probleme, deși ne-a luat mult timp. Ambasada încearcă să accelereze soluționarea lor. Uneori, ne reușește, alteori, mai puțin. Dar, totodată, accentuez că nu poți fi țară aflată pe prima linie de front și să nu simți suflarea războiului. Nu poți să continui viața de dinainte, în timp ce în pragul tău se desfășoară ostilități active. Da, multe probleme se soluționează greu, dar aceasta se întâmplă, pentru că o bună parte din personal trebuie să alerge cu mitraliere prin păduri și să prindă grupurile de sabotaj, în loc să stea în oficiu și să verifice cui aparține o marfă sau alta.

    „Propaganda rusă e atât de puternică, încât ea singură începe să creadă în absurditatea pe care o spune”

     Amintiți-vă de anul 2014, de Maidan și de invazia rusă de atunci asupra Ucrainei, care s-a soldat cu anexarea Crimeei și cu crearea republicilor autoproclamate. V-ați gândit atunci că acesta nu este sfârșitul, că războiul încă urmează?

     Evenimentele de acum nu sunt doar o continuare a anului 2014, este o încercare de a realiza planurile care deja erau atunci, dar, în acel moment, Rusia nu a avut forțe să le realizeze.

    Crearea unei regiuni – Novorossiya, a țărilor autoproclamate, ceea ce se încearcă acum să se facă în Herson – toate acestea sunt planuri de dinainte de 2014. Ceea ce s-a întâmplat atunci, inițial, ne șocase, mai ales ceea ce ține de Crimeea – putem spune că, în această privință, Rusia a reușit să-și realizeze planurile, deși nu în măsura în care își dorea. Propaganda rusă încearcă să convingă că aceasta a fost anexată benevol, fără nicio împușcătură, ceea ce nu e adevărat. Împușcături au fost, și nu doar una. Doi ostași ucraineni au fost uciși în urma acelor focuri de arme. Apoi au urmat evenimentele din Donbas. Dar Rusia nu a reușit să-și realizeze planurile privind crearea republicilor populare: pornind din Bugeac și Odesa până la Herson, Mykolaiv și așa mai departe, la Zaporojie și Nipru.

    Ceea ce se întâmplă acum este încercarea de a duce la capăt același scenariu, doar că forțat. Acest plan, din nou, a eșuat. Am senzația că propaganda rusă e atât de puternică, încât convinge de „dreptatea” sa nu doar un anumit număr de ucraineni, ci și un număr mare de reprezentanți ai autorităților ruse, pe care mai întâi o instituie (propaganda, n.r.) și, apoi, singuri încep să creadă în această absurditate, astfel luând, în baza acestei propagande, decizii politice importante, care, ulterior, eșuează, ceea ce se întâmplă și în prezent.

    Prin urmare, așa cum în 2014 Ucraina a reușit să le strice planurile, tot așa și acum Ucraina deja le-a stricat planurile, iar partea rusă încearcă să le modifice, bazându-se pe realitățile actuale, deși, oricum, fac asta cu întârziere. Aici mă refer și la negocierile care au luat o altă turnură, trecând de la ultimatum la promisiuni de a opri ostilitățile în regiunea Kievului. Bineînțeles, ei au luat această decizie, pentru că nu mai fac față.

     Putem spune că astfel ei încearcă să-și mascheze eșecul?

    Publicitate

     Da, categoric. Ei planificau, în câteva zile, să ia Kievul și să-și anunțe victoria. Dar nu a fost să fie. Nu au reușit să ia nici unul din orașele mari. Astfel, unica soluție care le-a mai rămas este distrugerea totală, ceea ce se întâmplă în ultimele două săptămâni. Ei, practic, șterg de pe fața pământului orașul Mariupol.

     Putem spune că ei utilizează tactica pământului pârjolit.

     Da, au început să utilizeze tactica pământului pârjolit, pentru că au înțeles că populația nu-i susține. De aceea, au decis să pedepsească și populația. Iar cel mai important e că au început să pedepsească anume populația vorbitoare de rusă: Mariupol și Harkov.

     Cum va afecta acest război relațiile viitoare dintre poporul ucrainean și cel rus?

     Deja a afectat. După eșecul Germaniei fasciste în cel de-al Doilea Război Mondial, atitudinea negativă față de nemți a durat mult timp. Nemții au avut nevoie de mai bine de 70 de ani ca să depășească sentimentul vinovăției pentru cel de-al Doilea Război Mondial, deși, înainte de război, nimeni nu spunea povești potrivit cărora rușii și nemții sunt frați pe vecie. Când primești, însă, o astfel de lovitură de la cei care, timp de 300 de ani, povesteau despre frăția popoarelor, reacția va fi mult mai dură și mult mai îndelungată. Cred că aceasta va dura chiar câteva generații.

    Interviul integral puteți urmări în video atașat:

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.



  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    În ediția ZdG din 10 februarie, găsiți o anchetă despre sediul pe care îl închiriază Agenția Națională pentru Reglementare Energetică, o clădire luxoasă, cu cinci etaje, aproape de centrul Chișinăului. Astfel,…
    Citiți joi în ZdG: detalii despre cele 7 milioane de lei pe an – chiria sediului ANRE, ce ajung la un om de afaceri cercetat penal, interviu cu ministrul Apărării și detalii despre activitatea instituției Avocatului Poporului

    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    După ce Guvernul a decis prelungirea, până la 31 decembrie 2022, a termenului de schimbare a legitimațiilor de veteran de război de model vechi cu cele de model nou, în R. Moldova continuă procedurile de evalua…
    Teste pentru eliminarea „veteranilor falși”

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Peste 30 de misiuni diplomatice acreditate în R. Moldova au emis o declarație comună de Ziua internaţională împotriva homofobiei, bifobiei şi transfobiei

    De Ziua internațională împotriva homofobiei, transfobiei și bifobiei, care este sărbătorită pe 17 mai, misiunile diplomatice din peste 30 de țări, acreditate în R. Moldova, au emis o declarație comună în care î…
    Peste 30 de misiuni diplomatice acreditate în R. Moldova au emis o declarație comună de Ziua internaţională împotriva homofobiei, bifobiei şi transfobiei

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler

    Memur Maaşı Hesaplama

    - dinamobet.club - bahsegel.club - cratosbet.club -
    casinovale.club
    -
    süperbetin
    - benjabet -

    kolaybet

    -
    betgaranti
    - jojobet.pro -

    mersin eskort

    - eskort - eskort eskişehir -
    web tasarım hizmeti
    -
    istanbul avukat
    - deneme bonusu veren siteler