Un tabu german. Cine încetinește la Berlin procesul de furnizare a armelor către Ucraina

De aproape opt ani Ucraina este nevoită să reziste agresiunii rusești. Acum, când amenințarea unei invazii s-a amplificat, țările partenere au început să furnizeze arme, echipamente și muniții. Comunitatea mondială și-a dat seama că regimul agresiv al lui Putin înțelege doar „politica forței în procesul de pacificare”, și dacă Kremlinul nu va fi oprit, atunci această deflagrație nu se va limita doar la Ucraina. Asistența constă din zeci de unități de arme moderne, primite deja de la Statele Unite, Marea Britanie, Statele Baltice, Republica Cehă și alte state NATO. Doar Germania rămâne într-o parte.

Sursa: Hromadske

Berlinul continuă să insiste asupra politicii de a nu furniza arme și mai crede într-o soluție diplomatică a conflictului. La începutul războiului ruso-ucrainean, Germania și Franța au creat „formatul Normandia”, o platformă diplomatică pentru soluționarea pașnică a situației din Donbas. Acesta era menit să forțeze Rusia să rezolve problema fără arme. Însă, formatul practic nu funcționează de câțiva ani. Cu toate acestea, Germania continuă să insiste asupra implementării acestuia și continuă cu sloganul: „Fără arme pentru regiunile de criză”.

Germanii au spus „Stop”

În urmă cu câteva săptămâni, comentând situația privind furnizarea de arme Ucrainei, Annalena Baerbock, ministrul afacerilor externe al Germaniei a declarat că permisiunea Berlinului de a vinde arme pentru Forțele Armate ucrainene nu va aduce securitate suplimentară Ucrainei.

Potrivit acesteia, „statele G7, precum și UE, au transmis foarte clar Rusiei că o escaladare militară suplimentară la granița cu Ucraina și, în primul rând, încălcarea dreptului internațional și a suveranității Ucrainei, va avea consecințe politice și economice uriașe pentru Moscova. Dar sarcina primordială este de a preveni escaladarea”. Baerbock a subliniat că „acest lucru se poate face numai prin diplomație, fără a furniza arme”.

Aceste „principii germane” au devenit un obstacol semnificativ în calea transferului anumitor arme către Ucraina. În special, Estonia planifica să ofere Ucrainei patruzeci de obuziere D-30, fabricate (încă) în Germania Democratică (RDG). Pentru aprobare, partea estonă s-a adresat Guvernului German, care a interzis transferul sistemelor de artilerie către Ucraina.

Ne vor da oare puști cu lunetă?

Publicația Bild a efectuat anul trecut o investigație și a raportat că Germania, sprijinită de Olanda, a blocat un contract deja semnat și chiar plătit de Ucraina de furnizarea a 90 de puști cu lunetă Barrett M82 și 20 de puști anti-drone EDM4S. Potrivit Bild, contractul a fost încheiat cu Agenția pentru Suport și Achiziții NATO (NSPA), dar guvernul Angelei Merkel a refuzat în mai 2021 să aprobe acordul și a întrerupt executarea acestuia.

Cea mai importantă publicație germană – Deutsche Welle a găsit într-o anchetă multe fapte care au confirmat versiunea Bild. Bazându-se pe propriile surse din NATO, DW a raportat că orice furnizare de arme letale prin structurile Alianței este posibilă doar în cazul în care toți membrii NATO sunt de acord, iar retragerea Germaniei înseamnă că implementarea acestui contract devine imposibilă.

Ucraina a confirmat că furnizarea acestor tipuri de arme a fost într-adevăr blocată în mai 2021. Cu toate acestea, în toamnă, când Rusia a început să sporească numărul efectivului militar în apropierea granițelor Ucrainei, poziția șefei guvernului German de atunci, Angela Merkel, a devenit mai puțin rigidă. Berlinul a ridicat atunci veto-ul privind furnizarea de arme anti-drone (care nu se încadrează în categoria armelor letale). Cu toate acestea, Germania încă blochează furnizarea de puști cu lunetă.

Măști de protecție și căști da, dar nu ne cereți arme!

Oficialii germani declară că „problemele politice nu se rezolvă cu forța militară.” Și îi sfătuiesc „pe cei ce caută arme, să o facă în afara Germaniei”. Prin urmare, principiul „fără arme pentru regiunile de criză” a fost mult timp nu doar un slogan, ci și opinia reală a reprezentanților Guvernului German, care resping ideea de a oferi Ucrainei arme germane, blocând deja mai multe decizii ale altor țări. Potrivit oficialilor germani, furnizarea de arme Ucrainei „nu poate decât să sporească tensiunile și să facă negocierile cu Moscova și mai dificile decât sunt”.

„Cu toate acestea, Germania nu va lăsa Ucraina fără ajutor în fața unei posibile agresiuni ruse”, a declarat Christine Lambrecht, ministrul german al apărării într-un interviu acordat publicației Die Welt. Potrivit șefei de la Ministerul Federal al Apărării, pe fundalul unei posibile invazii a Rusiei în Ucraina, Germania intenționează să trimită în Ucraina un spital militar de teren în valoare de 5,3 milioane de euro. „Vrem să sprijinim Ucraina și facem deja acest lucru”, a declarat Christine Lambrecht.

Ea a reamintit că Berlinul a furnizat deja Ucrainei măști de protecție și, de asemenea, asigură tratament în spitalele Bundeswehr-ului pentru soldații ucraineni grav răniți. Timp de șapte ani, aproximativ o sută cincizeci de luptători ucraineni au fost tratați în instituțiile medicale militare germane. O aeronavă cu echipe de reanimare a Forțelor Aeriene Germane A310 MedEvac este folosită pentru a evacua răniții în Germania.

Pe lângă tratamentul și reabilitarea răniților, Berlinul ajută la îmbunătățirea condițiilor de muncă ale medicilor din spitalele militare ucrainene. În special, în 2019, Germania a livrat echipamente în valoare de 1,9 milioane de euro Spitalului Clinic Militar Central din Kiev. În plus, în instituțiile medicale din Bundeswehr în mod regulat sunt desfășurate cursuri de pregătire profesională pentru medicii militari ucraineni.

Iar pe 26 ianuarie, ministrul apărării a declarat în Bundestag că Ucraina va primi 5.000 de căști de protecție. Și încă o dată a remarcat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Adică, Berlinul, în ciuda tuturor acestor fapte este un aliat al Kievului în confruntarea cu Moscova.

În plus, șefa de la Apărare a declarat anterior că, în cazul unui atac rusesc asupra Ucrainei, gazoductul Nord Stream-2 nu va fi pus în funcțiune. Și, deși Lambrecht insistă asupra „principiului german”, că armele nu vor ajuta la dezamorsarea crizei, ea observă că „Berlinul deocamdată (!) nu va furniza arme Ucrainei…”.

Aici este important să subliniem cuvântul „deocamdată”. Poziția de „nelivrare a armelor în regiunile de criză” este stabilită în acordul actualului guvern de coaliție. Cu toate acestea, în ultima vreme chiar în interiorul Germaniei au existat tot mai multe voci, care cheamă la revizuirea acestui acord.

„Principiile germane” care dăunează

Când Germania își urmează principiul de a nu furniza arme Ucrainei, aceasta duce la consecințe negative. Mariluise Beck, fostă membră a Bundestagului (1983-2017) a declarat acest lucru în articolul său „Greșelile „militare” ale Germaniei: de ce politica Berlinului contribuie uneori la conflicte în lume”. Potrivit ei, Berlinul nu vrea ca acțiunile sale să ducă la violență în zona de conflict, dar refuzul Germaniei de a furniza arme pentru protecție doar întărește pe cei care atacă, adică pe Rusia.

Autoarea citează mai multe exemple din istorie când „principiul german al non-furnizării de arme” aproape că a devenit o cauză a unor procese politice inevitabile. În special, în toamna anului 1973 Egiptul, Siria și alte state arabe au atacat Israelul. Țara nu era pregătită bine pentru acest atac. Israelul ar fi putut dispărea cu totul și doar furnizarea de arme americane, dintre care unele erau depozitate pe teritoriul German, l-au ajutat să respingă agresiunea. Ca răspuns, statele arabe au oprit aprovizionarea cu petrol. Imediat Guvernul German a cerut Statelor Unite să nu mai furnizeze Israelului arme americane de pe teritoriul Germaniei. Mulți germani sunt încă rușinați de guvernul lor de atunci, pentru care „petrolul a fost mai important pentru Germania, decât apărarea Statului Israel aflat pe punctul de a suferi o înfângere totală”.

Mariluise Beck este sigură că în anii ’90, în timpul evenimentelor din fosta Iugoslavie, Europa a impus un embargo asupra furnizării de arme în această regiune și, prin urmare, a privat unele popoare de posibilitatea de a se apăra de sârbi, care încă aveau arme și echipament militar al Armatei Iugoslave. Prin urmare, acțiunile Occidentului au dus la moartea în masă a oamenilor care nu s-au putut apăra, pentru că pur și simplu nu aveau cu ce.

Ucraina în 2014 s-ar fi putut apăra mult mai eficient dacă ar fi fost ajutată cu arme, nu cu diplomație, este sigură fosta deputată. „Respectarea de către Germania a principiului „fără arme în zonele de criză” a dus la faptul că Ucraina a rămas pur și simplu fără apărare și a trebuit să se apere cu prețul eforturilor enorme în fața forțelor ruse net superioare”, notează Mariluise Beck.

În opinia sa, furnizarea de arme într-o regiune de criză este posibilă din punct de vedere legal și uneori necesară din punct de vedere politic. Uneori, Germania chiar se îndepărtează de acest principiu, crede autoarea articolului. Ea citează exemplul anului 2014, când orașele și satele kurde din nordul Irakului erau amenințate cu capturarea de către militanții Statului Islamic. Atunci Guvernul Federal și Bundestagul au decis să sprijine forțele armate kurde Peshmerga cu arme din rezervele Bundeswehr-ului. Ministrul apărării de atunci (și acum președinte al Comisiei Europene) Ursula von der Leyen a cerut „disponibilitatea de a ridica tabu-ul și de a discuta în mod deschis furnizarea de arme germane”.

Orice ajutor pentru Ucraina este important astăzi, deoarece agresorul a concentrat la granițele ei armate foarte bine echipate. Rusia se așteaptă că Ucraina nu va putea rezista puterii sale. Între timp, în fiecare zi în aeroporturile ucrainene sosesc avioane cu echipamente și arme. Și se pare că, în aceste condiții, Germania va trebui în cele din urmă să decidă dacă mai trebuie să insiste asupra principiilor sale. Pentru că în situația actuală din Ucraina, armele nu ucid, ci protejează.