Tug-of-war: „Războiul diplomatic” continuă: diplomații ruși părăsesc SUA, Rusia promite pași similari

Material de pe Novaya gazeta

„Apreciem cerințele americane ca pe o expulzare și vom răspunde cu aceeași monedă”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. Un reportaj despre ceremonia de luat rămas bun cu 27 de diplomați ruși (al căror mandat de trei ani în Statele Unite a expirat) și membrii familiilor lor, cu participarea ambasadorului la Washington Anatoli Antonov a fost prezentat la televiziunea federală. Jumătate dintre diplomații expulzați au părăsit Washingtonul în aceste zile, și americanii mai cer ca, în următoarele șase luni, același număr de diplomați să părăsească țara.

Ambasadorul rus a respins argumentele Departamentului de Stat al SUA, potrivit căruia diplomații ruși ar trebui să plece din cauza expirării vizelor, spunând că refuzul Washingtonului de a le prelungi vizele echivalează, de fapt, cu expulzarea diplomaților. Moscova a cerut Washingtonului să înceteze valurile de restricții reciproce asupra diplomaților celor două țări și „să revină la practica normală a misiunilor diplomatice”. Aceasta se numește „opțiunea zero”. Folosind expresia președintelui rus, Ministerul de Externe sugerează ca Departamentul de Stat „să întoarcă pagina” și să meargă mai departe. Nu există încă un răspuns. Poate (și cel mai probabil) Washingtonul îl conectează la situația din jurul Ucrainei.

În ciuda faptului că, după întâlnirea lui Biden cu Putin de la Geneva, ambasadorii celor două țări, care părăsiseră temporar Washingtonul și Moscova pentru „consultări”, s-au întors la locurile lor de muncă, nu s-a înregistrat niciun progres.

Războiul diplomatic, așa cum este numit în mass-media rusă, sau „tragerea otgonului” (tug-of-war), termen folosit de presa americană, a înghețat practic procesul de eliberare a vizelor. Suferă cetățenii obișnuiți cu rude în Rusia și SUA, instituțiile științifice, organizațiile culturale și sportive, contactele de afaceri (unde au mai rămas).

„Relațiile stabile și previzibile” dintre țări, declarate prioritare pentru Administrația lui Biden, sunt imposibile în condițiile „paraliziei” serviciilor consulare.

Potrivit lui Arik Burakowski, directorul adjunct al Programelor pentru Rusia și Eurasia de la Universitatea Tufts, în ultimii ani, Statele Unite și Rusia folosesc, din ce în ce mai mult, în calitate de armă expulzările diplomaților. Conceput ca un instrument pentru cazuri deosebit de flagrante de spionaj, expulzarea diplomaților este acum tot mai des folosită ca expresie a dezaprobării geopolitice față de „comportamentul” celeilalte părți.

O altă cerință a Washingtonului este eliberarea vizelor pentru paza de corp a ambasadorului SUA la Moscova. În caz contrar, ambasadorul rus Anatoli Antonov ar putea fi expulzat din America, a declarat ministrul de externe Serghei Lavrov într-un interviu acordat posturilor de radio rusești, numind un astfel de comportament „grosolan”.

Mass-media americană a raportat despre această cerință, făcând referire la Lavrov. „Am avertizat, dacă grosolănia continuă (nu pot numi altfel declarațiile lor, că „îi vom cere lui Antonov să părăsească Statele Unite dacă nu acceptați imediat paza de corp pentru ambasador”), avem în continuare rezerve pentru a ne alinia cu adevărat prezențele diplomatice”, a declarat vineri șeful diplomației ruse.

Cine este de vină?

Președintele Obama este de vină pentru actualul război diplomatic, a spus Lavrov. „Aceasta este o altă spirală a crizei declanșată de Obama… Cu trei săptămâni înainte de a părăsi Casa Albă, a decis să-i facă un deserviciu lui Trump, să trântească ușa și să ne deposedeze de cinci proprietăți diplomatice, a dat afară zeci de diplomați care, împreună cu familiile lor, au trebuit, timp de trei zile, să-și împacheteze lucrurile, și așa a început totul”, a adăugat ministrul.

Atenționăm că președintele Trump nu numai că nu a anulat sancțiunile împotriva diplomaților, dar a adoptat și altele noi, iar, mai târziu, a declarat cu mândrie că „niciun președinte american nu a fost vreodată atât de dur cu Rusia”. Actualul președinte Biden a continuat subiectul.

În decembrie 2016, Casa Albă a impus sancțiuni care au vizat, în primul rând, hackerii ruși și organizațiile guvernamentale: serviciile secrete, instituțiile și companiile care, potrivit informațiilor americane și Administrației Obama, erau bănuite de pătrunderea în sistemele informaționale ale guvernului federal american, Partidul Democrat și companiile comerciale și de amestec în alegeri de partea lui Donald Trump, precum și de furtul de active financiare și de informații personale. La pachet cu sancțiunile împotriva hackerilor și „paravanul” lor, 35 de diplomați de la Ambasada de la Washington și Consulatul din San Francisco au primit ordin să părăsească Statele Unite în termen de 72 de ore. Departamentul de Stat a închis două complexe rezidențiale New York și Maryland, care, după cum se menționează în decretul celui de-al 44-lea președinte, au fost folosite în scopuri de spionaj.

Laureat al Premiului Nobel, autor al celor mai bine vândute cărți de filosofie

președintele Obama a început cu o încercare de a „reseta” relațiile cu Kremlinul (după „discursul de la Munchen”, războiul din Georgia etc.).

Potrivit legendei, pentru a înțelege mai bine Rusia, Obama a vizionat filmul „Kin-dza-dza” în Casa Albă. Dar, în loc de o „repornire”, s-a dovedit a fi o „supraîncărcare”. În Siria, unde Obama a trasat „linii roșii” pentru a preveni acordarea asistenței pentru dictator (președintelui Assad), Crimeea și estul Ucrainei, Rusia a urmat o politică fără a ține cont de „liniile lui Obama”. Drept urmare, președintele, pe care „șoimii” din Statele Unite și colegii săi de partid l-au certat pentru indecizia în politica externă față de Moscova, iar, în Rusia, a fost considerat cauza tuturor necazurilor, de la creșterea prețurilor până la becurile sparte din scările blocurilor, și portretizat drept un monstru la spectacolele pentru copii de Revelion, și-a încheiat relațiile cu Kremlinul cu o incursiune. Au avut de suferit diplomații. Deși Washingtonul susținea că luptă cu spionii.

Drept răspuns, Vladimir Putin a mirat, mai întâi, prin pacifismul său, spunând că nu vor exista expulzări similare ale diplomaților și casele de odihnă ale personalului misiunii diplomatice americane nu vor fi închise (deși Moscova „își rezervă dreptul de a introduce măsuri corespunzătoare”). Președintele a invitat copiii diplomaților americani la Pomul de Crăciun de la Kremlin de Revelion. De cealaltă parte, Mariei Zakharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe, a numit Administrația Obama „un grup de ratați ai politicii externe, obsedați și înguști la minte”.

Cronica expulzărilor

Putin a amânat măsurile de represalii, așteptând să vadă în ce direcție va merge Administrația Trump. În cele din urmă, după ce Congresul a adoptat Legea sancțiunilor din 2017, Moscova a confiscat două proprietăți diplomatice americane și a ordonat misiunii diplomatice americane să-și reducă personalul cu 755 de persoane, ceea ce a dus la o încetinire semnificativă a procesării vizelor și la reducerea diplomației publice.

Casa Albă, la rândul ei, a închis clădirile diplomatice ruse din New York și Washington, precum și consulatul din San Francisco. Acest pas a fost condamnat de Ministerul rus al Afacerilor Externe, numindu-l o încălcare „scandaloasă, dezgustătoare și fără precedent” a dreptului internațional. În 2018, Marea Britanie a acuzat armata rusă că a otrăvit fostul „agent dublu” Serghei Skripal și pe fiica acestuia Yulia în Salisbury cu o substanță chimică din grupul „Novichok”. În semn de solidaritate, președintele Donald Trump a expulzat 60 de diplomați ruși și a închis consulatul rus din Seattle ca parte a „celei mai mari expulzări colective a ofițerilor ruși ai serviciilor secrete din istorie”. Putin, la rândul său, a concediat 60 de oficiali americani și a închis Consulatul SUA din Sankt Petersburg. Departamentul de Stat și-a închis ultimele două consulate din Ekaterinburg și Vladivostok pentru a „asigura funcționarea sigură și fiabilă” a Ambasadei sale la Moscova, acum singura misiune diplomatică americană din Rusia, în timp ce consulatele ruse din New York și Houston au continuat să funcționeze.

În aprilie anul trecut, Biden a anunțat o nouă rundă de sancțiuni ca răspuns la scurgerea de date „SolarWinds” și la presupusa ingerință a Rusiei în alegerile prezidențiale din 2020. Statele Unite au expulzat 10 diplomați ruși, iar Rusia a expulzat 10 oficiali americani. Ambasadorul american John Sullivan și cel rus Anatoli Antonov s-au întors acasă pentru consultări care au durat câteva luni.

Kremlinul a declarat Statele Unite o țară „neprietenoasă”, interzicând rușilor să lucreze la Ambasada americană la Moscova, ceea ce a dus la suspendarea eliberării vizelor, a serviciilor pentru cetățeni și a programelor de granturi.

Restul personalului diplomatic nu va mai avea voie să circule liber pe teritoriul Rusiei.

În istoria relațiilor dintre Statele Unite și URSS, și apoi Rusia, au existat expulzări reciproce în masă, legate, în primul rând, de scandaluri de spionaj. Agenții de informații sub acoperire diplomatică sunt un element inevitabil, inclus în regulile jocului de politică externă și diplomație. Dar noi și noi runde de expulzări ale diplomaților nu pentru spionaj direct, ci pentru, relativ vorbind, „comportamentul rău” al politicienilor a redus, în cele din urmă, relațiile dintre cele două țări până la cel mai jos nivel. Cu toate acestea, dacă situația incendiară din jurul Ucrainei poate fi rezolvată prin mijloace diplomatice, acesta poate fi un motiv bun pentru resuscitarea serviciilor consulare și reluarea schimburilor normale la nivelul cetățenilor, ONG-urilor, întreprinderilor etc. Cetățenii celor două țări vor fi doar în favoarea acestui pas.