The Guardian: UE ar putea refuza dreptul de veto pentru noile state membre, în încercarea de a accelera extinderea

UE ar putea refuza viitoarelor state membre dreptul de veto pentru o perioadă de câţiva ani, în încercarea de a face extinderea mai acceptabilă din punct de vedere politic, în contextul în care blocul comunitar depune eforturi pentru a admite noi ţări înainte de sfârşitul deceniului, scrie The Guardian.

Conform planurilor analizate de Comisia Europeană, viitoarele state membre — precum Moldova şi ţările din Balcanii de Vest — nu ar avea, la aderarea la UE, dreptul automat de a-şi exercita veto-ul asupra deciziilor de politică externă sau asupra altor chestiuni care necesită unanimitate, precum fiscalitatea, notează publicația.

Sursa citată scrie că ideea este relevantă în special pentru Muntenegru, liderul dintre cele nouă ţări candidate oficiale la aderarea la UE. Fosta republică iugoslavă, cu o populaţie de 624 de mii de locuitori, aspiră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Luna aceasta, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semn că negocierile, începute acum 14 ani, intră în faza finală.

În acest context, oficialii UE analizează măsuri de protecţie pentru a preveni blocarea deciziilor de către un singur stat membru, potrivit a patru surse europene. Ideea a apărut după experienţa dificilă cu Ungaria, al cărei guvern pro-rus, condus anterior de Viktor Orbán, a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

O suspendare temporară a dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului şi ar putea servi drept model pentru alte state candidate. Măsura este considerată la limita legalităţii şi ar putea fi aplicată doar temporar, pentru a evita crearea unor membri de rang secund în cadrul Uniunii, scrie The Guardian.

Într-o altă evoluţie, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, le-a transmis săptămâna trecută liderilor europeni o scrisoare în care cere „soluţii inovatoare” pentru accelerarea aderării ţărilor din Balcanii de Vest. Descriind extinderea UE drept o „necesitate geopolitică”, Merz a propus şi acordarea unui „statut de membru asociat” pentru Ucraina, ca „pas decisiv către aderarea deplină”.

„Sunt convins că avem nevoie de o nouă dinamică atât pentru Ucraina, cât și pentru Balcanii de Vest și Moldova”, a menționat Merz în scrisoarea consultată de Kyiv Independent.

Acest statut ar presupune participarea Ucrainei la reuniunile UE şi reprezentarea în instituţiile europene, însă fără drept de vot. Potrivit lui Merz, propunerea „reflectă situaţia particulară a Ucrainei, o ţară aflată în război” şi ar putea „facilita negocierile de pace în curs”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea. „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie deplin şi egal”, a scris acesta pe reţelele sociale după publicarea scrisorii lui Merz.

The Guardian scrie că procesul de extindere a UE stagnase aproape complet până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, care a conferit o nouă urgenţă negocierilor cu statele din estul Europei. Comisia Europeană a declarat anul trecut că noi state membre ar putea adera până în 2030, indicând Muntenegru şi Albania drept favorite, apreciind totodată progresele rapide ale Moldovei şi sugerând că aderarea la UE ar putea reprezenta o garanţie de securitate pentru Ucraina. Amânarea dreptului de veto este una dintre mai multe măsuri discutate pentru a face extinderea mai uşor de acceptat.

Statele membre actuale trebuie să aprobe în unanimitate admiterea unor noi ţări. Oficialii europeni sunt preocupaţi în special de ratificarea în Franţa, unde vor avea loc alegeri prezidenţiale în 2027 şi unde scepticismul faţă de extinderea UE este în creştere. Un sondaj Eurobarometru arată că doar 43% dintre francezi susţin extinderea, în timp ce 48% se opun.

Surse europene ale publicației britanice afirmă că este nevoie de „gândire creativă” pentru a face posibilă extinderea, mai ales în Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia şi China încearcă să-şi extindă influenţa.

Un diplomat european a declarat că suspendarea temporară a dreptului de veto este una dintre „soluţiile constructive” aflate în discuţie. Un alt diplomat a precizat că există o dezbatere privind modul în care extinderea poate fi benefică atât pentru statele candidate, cât şi pentru Uniunea Europeană, iar reformele interne şi prevederile tratatelor de aderare fac parte din acest proces.

Germania a susţinut constant reformarea mecanismelor interne ale UE, inclusiv eliminarea dreptului de veto în politica externă, de teama că o Uniune extinsă la peste 35 de state ar deveni imposibil de gestionat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat recent că „o uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate funcţiona după aceleaşi reguli concepute pentru un grup mult mai mic”.