SUA au impus sancțiuni unei burse de criptomonede din Kârgâzstan, asociate cu Șor: „Acesta ajuta armata rusă să procure diferite echipamente interzise din întreaga lume”

Pe 15 august, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite (OFAC) a extins lista sancțiunilor impuse în legătură cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Registrul actualizat include bursele de criptomonede Garantex Europe OU și Grinex, precum și mai multe companii afiliate, printre care Old Vector, înregistrată în Kârgâzstan, emitentul monedei stabile A7A5. OFAC consideră că acestea au fost implicate în spălarea de bani, furnizarea de servicii pentru infractorii cibernetici și eludarea sancțiunilor impuse anterior. Potrivit Kloop, acestea sunt legate de fugarul penal, Ilan Șor.

„Așa numitul grup A7A5 sunt niște companii prin intermediul cărora Șor face spălare de bani și ajută diferite entități din Rusia să scape de urmările sancțiunilor. Faptul că Șor se află în această listă, arată ce rol important joacă acesta și în a ajuta armata rusă să procure diferite echipamente interzise din întreaga lume. Deci ajută Rusia nu doar în războiul său hibrid împotriva R. Moldova, dar și în războiul fierbinte împotriva Ucrainei”, remarcă experții WatchDog.

Cum a apărut Grinex

Ministerul Finanțelor al SUA susține că Grinex, înregistrată în Kârgâzstan, este moștenitoarea bursei rusești de criptomonede Garantex, care a fost închisă — această bursă se află sub sancțiuni ale SUA din aprilie 2022 și a fost supusă unor sancțiuni repetate.

Garantex și-a încetat efectiv activitatea în martie 2025, după ce a fost acuzată că, începând din 2019, prin intermediul bursei au fost spălate venituri provenite din activități criminale, inclusiv atacuri cibernetice, programe de răscumpărare, terorism și trafic de droguri. Atunci, SUA, împreună cu Germania și Finlanda, au desfășurat o operațiune specială pentru lichidarea infrastructurii online a bursei de criptomonede: au fost confiscate domeniile legate de activitatea bursei, serverele și au fost înghețate peste 26 de milioane de dolari. În aceeași perioadă, Tether, care emite stablecoinul USDT, a blocat portofelele Garantex în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de ruble.

După aceea, clienții și activele au fost transferate pe platforma Grinex, care, potrivit datelor Ministerului Finanțelor al SUA, a fost creată de angajații Garantex pentru a ocoli sancțiunile. De la înființare, Grinex a contribuit la transferul a miliarde de dolari în tranzacții cu criptomonede, susține ministerul.

La Grinex, legăturile cu Garantex sunt negate. Cu toate acestea, analiștii chestionați de Forbes au indicat coincidențe, inclusiv în datele de înregistrare, care sugerează că Grinex este succesorul de facto al Garantex.

Șor și sancțiuni

De asemenea, Ministerul Finanțelor al SUA a introdus sancțiuni împotriva a trei directori de top ai Garantex și a șase companii afiliate din Rusia și Kârgâzstan, printre care se numără și compania kârgâză Old Vector. Aceasta este emitentul oficial al stablecoinului A7A5, legat de rubla. Grinex este principala platformă pentru tranzacțiile P2P cu acest token.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor al SUA, dezvoltarea A7A5 a fost realizată cu participarea Garantex, a companiilor A7, A71 și A7 Agent, legate de omul de afaceri moldovean Ilan Șor, și a băncii Promsvyazbank, care este banca de referință a complexului industrial-militar al Rusiei.
Anterior, publicația Financial Times scria că, în patru luni, prin criptomoneda A7A5, pe Grinex au trecut 9,3 miliarde de dolari.

Nu este prima dată când Ilan Șor este menționat în contextul sancțiunilor. În ianuarie 2025, banca Kereemet Bank din Kârgâzstan a fost sancționată de SUA pentru complicitate la eludarea sancțiunilor impuse. Ministerul Finanțelor al SUA a declarat atunci că Șor a participat la discuții privind „rolul Kereemet Bank în schema de eludare a sancțiunilor”.

Reacția autorităților din Kârgâzstan

Pe 15 august, președintele Sadyr Zhaparov a dat un interviu pentru „Kabaru”, în care a declarat că nu există dovezi că mărfurile sancționate ar fi fost transportate prin Kârgâzstan către Rusia.

„Dacă ar fi existat, țările care ne-au adresat pretenții ar fi furnizat dovezi. Nu există o astfel de problemă. Dimpotrivă, există dovezi că statele care au impus sancțiuni împotriva Rusiei colaborează direct cu aceasta în valoare de miliarde de dolari”, a subliniat el.

De asemenea, șeful statului a subliniat caracterul multivectorial al politicii externe a Kârgâzstanului și disponibilitatea de a „coopera cu toți”.

„Fie că este vorba de Ilan Șor, Elon Musk sau altcineva — dacă vor să vină în țara noastră și să facă afaceri, să vină. Nu trebuie să facem din asta o tragedie. […] Oricine ar fi – dacă dorește să vină în țara noastră și să contribuie la economia noastră, ușile sunt deschise pentru toți. Suntem gata să cooperăm economic cu toți. În ceea ce privește aspectul politic, vom cântări foarte atent”, a spus el.

În același timp, mass-media a scris de mai multe ori că companiile înregistrate în Kârgâzstan furnizează diverse bunuri, inclusiv cele care pot fi utilizate în scopuri militare, ocolind sancțiunile. Unele dintre aceste companii au fost supuse sancțiunilor SUA.

În plus, jurnaliștii OCCRP au descoperit că tocmai prin Kârgâzstan sunt transportate în Rusia mașinile de lux supuse sancțiunilor.

Cu toate acestea, autoritățile din Kârgâzstan afirmă că veghează pentru a împiedica eludarea sancțiunilor.

Astfel, pentru sistematizarea și monitorizarea operațiunilor, Ministerul Economiei a înființat în septembrie 2024 OAO „Compania comercială KR”, care verifică tranzacțiile pentru a identifica bunurile supuse sancțiunilor, schemele cu bunuri cu dublă utilizare și contrapartidele din listele de sancțiuni. Potrivit datelor Cabinetului de Miniștri, în perioada septembrie 2024 – mai 2025 au fost respinse peste 50 de cereri din cauza riscurilor legate de sancțiuni.

În aprilie 2025, Uniunea Europeană a prelungit cu încă un an sancțiunile împotriva oligarhului fugar, Ilan Șor, precum și a asociaților acestora și, de asemenea, au respins scrisorile prin care mai mulți dintre ei au cerut ridicarea sancțiunilor.

UE susține că acțiunile acestuia au fost îndreptate „înspre subminarea democrației în R. Moldova” și au inclus „oferirea ilegală de fonduri pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin”.