Vremea se schimbă. Meteorologii anunță înghețuri
Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță pentru sfârșitul săptămânii curente, înghețuri în nordul și centrul țării. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, informează despre riscurile și măsurile de prevenire a înghețurilor.
Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, la finele săptămânii temperaturile vor scădea brusc în regiunile din nordul țării, iar de luni acolo sunt prognozate temperaturi de până la -2 grade Celsius.
Duminică, 15 martie, termometrele vor indica +1…+4 grade Celsius, iar luni deja se așteaptă -2…+1 grade Celsius, la nord.
În centrul Moldovei, noaptea, se așteaptă -1…+2 grade Celsius.
Astfel, potrivit specialiștilor din agricultură, coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C, în perioada caldă a anului (perioada de vegetaţie a culturilor), afectează negativ dezvoltarea plantelor şi uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau chiar duce la moartea plantelor.
În pomicultură, înghețurile dăunează mult pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului fiind: caişii, piersicii, vişinii, cireşii, mărul, nucul şi alunul. De asemenea, sunt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.
Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferenţierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheţ. Numai în cazurile rare, când îngheţurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie însemnată.
Măsurile de atenuare şi combatere a îngheţurilor
Posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:
· Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);
· Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie);
· Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
· Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
· Măsuri agrotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului.
Potrivit specialiștilor aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de 0oC.
