Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Rețeaua de spionaj documentată…

VIDEO Rețeaua de spionaj documentată de SIS, amenințări de la Moscova, o nouă condamnare a R. Moldova la CtEDO și mesajele de sprijin din partea SUA și României | Săptămâna de Gardă

Autoritățile de la Moscova acuză Ucraina că vrea să invadeze regiunea transnistreană. Serviciul de Informații și Securitate investighează activitatea mai multor persoane pentru trădare de patrie și spionaj, iar președintele american Joe Biden laudă Moldova și poporul ei „iubitor de pace”.

Reprezentanții Ministerului Apărării al Federației Ruse au acuzat joi autoritățile din Ucraina că ar pregăti „o provocare armată” împotriva regiunii transnistrene și au spus că vor răspunde, citez „la orice schimbare a situației”. Declarațiile de la Kremlin vin la o săptămână după ce președinta Maia Sandu a afirmat că Rusia plănuiește o lovitură de stat în R. Moldova. Autoritățile de la Chișinău au respins declarațiile Ministerului rus al Apărării și spun că instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini, iar în cazul unor pericole la adresa R. Moldova va fi informată neîntârziat opinia publică. 

Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, respinge informațiile lansate de Msocova. Acesta a declarat pentru Radio Moldova că Ucraina nu ar acționa în acest mod fără consultări directe cu Republica Moldova, România și țările Uniunii Europene. Potrivit lui, Ucraina susține guvernarea de la Chișinău.

Iar Serviciul de Informații și Securitate a anunțat, joi, că cinci cetățeni ai R. Moldova sunt cercetați pentru trădare de patrie și spionaj. Conform SIS, persoanele au fost cooptate de către, citez „exponenți ai serviciilor speciale dintr-un stat terț, cu rol de asistare a acestora, pentru acțiuni de destabilizare și de schimbare a orânduirii constituționale în stat prin violență”. Potrivit SIS, două persoane au fost plasate în arest preventiv în decembrie 2022, iar celelalte trei persoane au statut de bănuit în dosar. Potrivit legii penale, faptele de trădare de patrie sunt pedepsite cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

Într-un discurs ținut marți la Varșovia, președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a pomenit și despre Republica Moldova și „poporul ei iubitor de libertate”.

Joe Biden, președintele SUA: „Așa se face că hotărârea poporului moldovean de a trăi în libertate i-a adus independența și l-a pus pe calea aderării la Uniunea Europeană. Președinta Sandu este astăzi aici. Nu sunt sigur unde este, dar sunt mândru să fiu alături de ea și de poporul iubitor de libertate din Moldova. Dați-i un rând de aplauze”.

În aceeași zi, Casa Albă a anunțat că președintele american a avut și o întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în timpul căreia „a reafirmat sprijinul puternic al SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială” a țării noastre.La rândul său, președinta Sandu i-a mulțumit liderului american pentru ajutorul oferit R. Moldova și l-a invitat să ne viziteze din nou țara.

Tot în această săptămână președinta Sandu a întreprins o vizită de lucru în România, unde s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă și cu președintele Klaus Iohannis. Cei doi șefi de stat au vorbit despre cooperarea bilaterală, situația de securitate a țării noastre și despre parcursul european al R. Moldova. Liderul de la București a reiterat condamnarea fermă de către România a oricăror tentative rusești de destabilizare a R. Moldova.

Klaus Iohannis, președintele României: „România rămâne, totodată, deosebit de vigilentă față de acțiunile hibride ale Rusiei, care, iată, se intensifică la împlinirea unui an de război. Tentativele de destabilizare sunt susținute de intensificarea propagandei pro-ruse, scopul fiind alimentarea de narative utile Rusiei și diminuarea unității și solidarității noastre. Dar noi nu vom ceda! Vă asigur că Republica Moldova nu este singură în fața acestor provocări. Este poziția noastră permanentă, clară și fermă”.

Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Astăzi, mai mult ca niciodată, simțim sprijinul puternic al României pentru cetățenii Republicii Moldova. Pentru pacea, bunăstarea și viitorul nostru european. Știm că sângele apă nu se face și relația noastră e cea mai bună dovadă a acestui adevăr”.

Președintele rus Vladimir Putin și-a anulat un decret din 2012 care, printre altele, prevedea și, citez „căutarea unei soluții la problema transnistreană bazată pe respectarea suveranității R. Moldova”. Decizia a venit în aceeași zi în care a ținut un discurs, de aproape două ore, în fața oficialilor ruși în care a justificat războiul desfășurat în Ucraina. La scurt timp după abrogarea decretului, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al R. Moldova a anunțat că a luat notă de această decizie și că R. Moldova va „analiza cu atenție conținutul noii concepții” privind politica externă a Rusiei îndată ce va fi publicată. Anularea documentului a stârnit mai multe dispute în legătură cu impactul pe care ar putea să îl aibă această acțiune în relația cu R. Moldova. Ce spun experții la acest subiect, aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.

O rezoluție prin care se cere Comisiei Europene și Consiliului UE începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la finalul anului 2023, a fost votată, marți, de eurodeputații și parlamentarii care au participat la Chișinău la cea de-a 10-a sesiune a Adunării Parlamentare Euronest. Potrivit deputatului european Siegfried Mureșan, prin această rezoluție se cere și integrarea graduală a R. Moldova și Ucrainei în Piața Unică Europeană înainte de finalizarea negocierilor de aderare.

Șomerii din R. Moldova vor putea participa la cursuri de formare profesională pe bază de voucher, au decis, miercuri, membrii Cabinetului de miniștri. Potrivit Guvernului, persoanele își vor alege de sine stătător instituția de învățământ, iar pentru achitarea cursurilor, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va acorda șomerilor un voucher nominal.

În ultimele săptămâni, mai multe persoane au primit ordine de chemare la centrele militar-teritoriale din R. Moldova pentru „clarificarea situației militare”. Autoritățile reiterează faptul că documentele au fost expediate, inclusiv pentru actualizarea bazei de date a centrelor militar-teritoriale și susțin că nu ar avea nicio legătură cu situația de securitate din regiune și nici cu o eventuală declarare a mobilizării în țară. Ziarul de Gardă a intrat în posesia unor astfel de ordine de chemare la Centrele Militare, în care se menționează că prezența este obligatorie, fiind atașate și articole din lege care prevăd amendă în caz de neprezentare. Cum explică autoritățile ordinele de chemare a cetățenilor pentru clarificarea situației militare, aflați dintr-un articol publicat pe zdg.md.

Continuăm cu evenimentele din justiție. Încă patru magistrați de la Curtea Supremă de Justiție și-au dat demisia. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat, joi, demisiile magistraților Dorel Musteață, Vladimir Timofti, Nicolae Craiu și Dumitru Mardari. Noile plecări din sistemul judecătoresc vin la puțin peste o săptămână după aprobarea de către CSM a cererilor de demisie a altor 16 judecători de la CSJ. Valul de demisii ar putea paraliza activitatea instanței supreme timp de câteva luni, consideră unii experți în drept. 

Între timp, R. Moldova a fost condamnată din nou la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Curtea de la Strasbourg a constatat că magistratei Angela Catană de la Judecătoria Chișinău i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în cauza ce vizează două sancțiuni disciplinare, aplicate în privința acesteia în calitate de judecător. Potrivit hotărârii, statul trebuie să-i achite judecătoarei suma de 3 600 de euro drept prejudiciu moral, precum și suma de 1 355 de euro pentru costuri și cheltuieli de judecată.

Procuratura Anticorupție a anunțat că marți a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul deputatului fugar Ilan Șor, în cadrul căreia apărătorii acestuia au depus cinci cereri (două de încetare a procesului, una de constatare a nulității probelor și două de obligare a procurorului să prezinte noi informații). Totodată, avocatul străin admis în proces a înaintat o cerere privind acordarea termenului suplimentar de a face cunoștință cu materialele cauzei penale, însă a fost respinsă de instanță. Reprezentanții Procuraturii califică acțiunile avocaților lui Șor ca fiind o încercare de tergiversare intenționată a examinării dosarului.

Iar magistrații Curții de Apel Chișinău au revocat măsurile stabilite în privința deputatei Marina Tauber, plasată anterior sub control judiciar fiind cercetată în cauza penală de finanțare ilegală a Partidului Șor. Astfel, au fost revocate obligațiile de a nu părăsi localitatea unde își are domiciliul și de a nu comunica cu persoane care au tangență cu procesul penal.

Pe 24 februarie s-a împlinit un an de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina. De atunci, războiul le-a luat multor ucraineni oamenii apropiați, le-a bombardat casele, i-a privat de o viață pașnică, dar le-a amplificat unitatea de neam, dragostea față de țară și credința în victorie. Ucrainenii s-au adaptat sunetelor sirenelor, deconectărilor frecvente de energie sau lipsei de hrană și medicamente. Cu garnitura Chișinău-Kiev, ZdG a ajuns în Ucraina, vorbind cu mai mulți ucraineni care vin și pleacă de acasă și care își continuă viața printre bombardamente. 

Noutatea acestei săptămâni în ceea ce privește războiul din Ucraina o reprezintă vizita neanunțată a președintelui american Joe Biden la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski. În timpul discuțiilor, Biden a reafirmat angajamentul SUA față de integritatea teritorială a Ucrainei și a anunțat un ajutor militar în valoare de 500 milioane de dolari. Acesta include muniție, sisteme antiblindate și radare de apărare aeriană. Consilierul pe probleme de securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, a declarat că a notificat Moscova despre vizita lui Biden la Kiev cu puțin timp înainte de plecarea acestuia de la Washington pentru a evita un „conflict direct” între cele două forțe nucleare.

La un an de la începutul războiului din Ucraina, Ziarul de Gardă a lansat o expoziție de grafică și fotografii numită „La marginea războiului”. Expoziția încadrează mărturii, momente despre drame și speranțe acumulate într-un an de război. Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chișinău până pe 5 martie, între orele 9:00 – 17:00 (cu excepția zilelor de duminică). Intrarea este liberă.