Dosare – în instanță, zeci de percheziții la o instituție publică, rețineri în rândul funcționarilor, informații tensionate din regiunea transnistreană și rezoluția de la Strasbourg cu privire la integrarea europeană a R. Moldova | Săptămâna de Gardă
Noutatea săptămânii vine de la Strasbourg. Parlamentul European a votat joi, 5 mai, rezoluția prin care cere Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la aderare la Uniunea Europeană. Tot joi, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, și-a exprimat optimismul că raportul Comisiei Europene de evaluare a situaţiei din Republica Moldova, care să specifice dacă acesteia i se poate acorda statutul de ţară candidată pentru integrarea în UE, va fi gata înaintea summitului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie.
„Uniunea Europeană are „datoria” să susţină Republica Moldova”, a spus preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în cursul vizitei sale din această săptămână la Chişinău. Oficialul a menționat că Bruxelles-ul ia în considerare un sprijin militar suplimentar pentru țara noastră. Vizita lui Michel în Republica Moldova a avut loc la câteva zile după evenimentele înregistrate în regiunea transnistreană, care au alimentat temerile privind extinderea conflictului din Ucraina spre R. Moldova.
A fost o săptămână fierbinte la Agenția Servicii Publice. 13 persoane, printre care foști și actuali angajați, au fost reținute, audiate și plasate în detenție provizorie fiind bănuite în dosarul privind achiziționare blanchetelor pentru pașapoarte. Printre cei reținuți se numără și fostul director al ASP, Serghei Railean, care a fost plasat în arest pentru 20 de zile.
Reținerile au avut loc după ce procurorii anticorupție au efectuat peste 60 de percheziții la domiciliile, birourile de serviciu, în automobilele, dar și la alte locații deținute de persoanele vizate. Procurorii spun că cei 13 sunt suspectați că au prejudiciat interesele Întreprinderii „CRIS REGISTRU” și ulterior ASP cu aproximativ 26 de milioane de euro, echivalentul a peste 500 milioane lei, bani de care a beneficiat grupul criminal organizat.
Liderii acestui grup, potrivit surselor ZdG, ar fi foștii democrați Vladimir Plahotniuc și Vladimir Andronachi, dar și omul de afaceri Alexandru Vîlcu, cunoscut drept un apropiat al fostului președinte Igor Dodon.
Adrian Onceanu, fost director interimar al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”, și alte două persoane din conducerea întreprinderii urmează să ajungă pe banca acuzaților fiind bănuiți de delapidarea averii străine, săvârșite cu folosirea situației de serviciu și falsul în acte publice. Procuratura municipiului Chișinău spune că a terminat urmărirea penală în privința acestora și a expediat dosarul în instanța de judecată.
În fața judecătorilor va fi adusă și Valentina Șchiopu, directoarea Spitalului de Psihiatrie Bălți. Funcționara urmează să răspundă acuzațiilor de abuz în serviciu după ce a impus mai mulți angajați ai instituției medicale să-i dea, lunar, timp de doi ani, o parte din salariile pe care le primeau. Dosarul în care este cercetată a ajuns deja pe masa judecătorilor.
Pe masa judecătorilor nu a ajuns însă dosarul în care fostul șef al cimitirului Sfântul Lazăr din Chișinău, Pavel Eni, este cercetat pentru acte de corupție fiind bănuit că ar fi pretins mită de la oamenii care urmau să-şi înmormânteze rudele. După aproape doi de ani de la inițierea cauzei, dosarul se află încă la etapa de urmărire penală. Unicul lucru care s-a schimbat de atunci este conducerea instituției. În locul lui Pavel Eni, care rămâne în continuare suspendat din funcție, în fruntea cimitirului Sfântul Lazăr a fost numit un șef interimar – Ion Comendant. Detalii avem pe site-ul nostru.
Vă mai spunem că magistrații Curții de Apel Comrat au suspendat în această săptămână „legea locală” adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, care prevedea că, pe teritoriul Găgăuziei „este permisă confecționarea, păstrarea și folosirea panglicii negru-oranj, a steagurilor roșii și a altor simboluri asociate Victoriei în Marele Război pentru apărarea patriei”. Decizia vine la doar două zile după ce bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, a semnat legea respectivă. Totuși, decizia poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.
Noi tensiuni în stânga Nistrului. Așa-numitul minister de externe din regiunea transnistreană a anunțat miercuri, 4 mai, că la adresele electronice ale unor instituții din stânga Nistrului au venit mesaje anonime despre minarea mai multor clădiri. Potrivit Tiraspolului, peste 20 de clădiri din regiunea transnistreană, inclusiv sediile unor „judecătorii”, mai multe școli și toate gările auto din regiune au fost verificate de specialiști. În urma verificărilor, „dispozitive explozive nu au fost găsite”, toate alertele fiind declarate false.
Iar cu o zi înainte de alertele false, pretinsele autorități de la Tiraspol au anunțat că au doborât o dronă încărcată cu material explozibil în regiunea satului Maiak, raionul Grigoripol. Autoritățile de la Chișinău nu au venit cu niciun comentariu în acest sens.
DESPRE RĂZBOI
La combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, oraș aflat în pragul unei catastrofe umanitare, se desfășoară în continuare lupte grele.
Între timp, peste 150 de civili ucraineni care se adăposteau la Azovstal au văzut lumina zilei după mai multe săptămâni petrecute în subteran. Oamenii au fost evacuați și au ajuns în siguranță în orașul Zaporojie. Acolo au fost întâmpinați de forțele de ordine ucrainene, voluntari care le-au acordat primul ajutor, dar și de zeci de jurnaliști veniți acolo ca să afle detalii despre clipele îngrozitoare prin care au trecut aflându-se în Mariupol, unul dintre orașele devastate de bombardamentele rusești.
Tot în această săptămână, președintele Parlamentului, Igor Grosu, împreună cu deputatul Lilian Carp au efectuat o vizită de lucru în Ucraina. Aceștia au vizitat regiunile de lângă Kiev, prima destinație fiind orașul Bucea, acolo unde armata rusă a lăsat în urmă numeroase victime civile. Ulterior, la Kiev, speakerul Legislativului de la Chișinău s-a întâlnit cu omologul său, Ruslan Stefanciuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei.
Ruslan Stefanciuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei: „Știu că la voi sunt șase avioane MiG-29, care nu sunt funcționale. Am putea să ne înțelegem ca să ni le transmiteți pentru necesitățile armatei ucrainene, pentru lucrările de reparație. Pentru noi ar fi foarte important dacă ați găsi această posibilitate”.
La întrevederea cu Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Kiev, Ruslan Stefanciuk, a cerut Republicii Moldovei, la modul direct, să ofere Ucrainei cele 6 avioane militare MiG-29, pe care le deține și care nu mai sunt funcționale.
În context, președintele Parlamentului Igor Grosu susține că a reiterat la întrevedere că, potrivit statutului de neutralitate al R. Moldova, țara noastră nu poate detașa echipament militar în alte țări.
Cu doar câteva zile înainte de parada la care rușii vor marca 77 de ani de la „Victoria în Marele Război Patriotic”, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu va grăbi, în mod artificial, termenul de încheiere a operațiunii militare speciale din Ucraina până pe 9 Mai. Între timp, experți internaționali spun că Putin ar putea declara oficial război Ucrainei pe 9 mai, informație negată de purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a solicitat statelor UE adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede, în principal, interzicerea petrolului rusesc, noi sancțiuni asupra celei mai mari bănci rusești – Sberbank, și interzicerea radiodifuzorilor ruși pe undele europene. Potrivit șefei executive a UE, acestea sunt cele mai dure sancțiuni care ar urma să fie adoptate împotriva Rusiei după invazia asupra Ucrainei.
Tot în discursul susținut în plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a vorbit despre consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru Uniunea Europeană, despre ajutorul și reconstrucția Ucrainei, dar și despre consolidarea capacității de acțiune a UE.
