Conflict într-o localitate din R. Moldova. Localnicii sunt nemulțumiți că iazul ar putea dispărea pentru că apa este folosită la irigare
Conflict într-o localitate din raionul Cimișlia. Iazul, care unește două sate: Hârtop și Mereni, a devenit motiv de ceartă între arendaşii terenului agricol din apropiere, arendașii iazului și localnici. Cei din urmă spun că iazul în scurt timp va seca pentru că apa este folosită de către arendași pentru a-și uda culturile din apropiere.
Solicitați de Ziarul de Gardă, reprezentanții Primăriei din satul Hârtop ne-au comunicat că problema este de anul trecut, iar persoanele care arendează terenurile agricole din apropierea iazului nu se conformează cerințelor Primăriei și nici a locuitorilor din sat.
„De câteva zile este o problemă arzătoare în localitate. Este vorba de iazul din localitate. Arendașii iazului continuă să pompeze apa, chiar dacă nivelul apei este foarte scăzut. Aceștia își udă livezileși plantațiile de viță-de-vie”, povestește locuitoarea satului Hârtop, Cimișlia, Ruxanda Curcă.
Secretara Primăriei din satul Hârtop: „Problema în localitate a apărut de anul trecut”
Contactați de Ziarul de Gardă, reprezentanții primăriei din satul Hârtop ne-au comunicat că iazul dar și terenurile agricole sunt date în arendă la trei agenți economici.
„Acolo este o mare încurcătură. În acea regiune sunt trei agenți economici. Un agent economic a încheiat cu Primăria contractul de arendă a iazului. Acel contract nu prevede irigarea. Iazul are o altă întribuință. Un alt agent economic are în regiune mai multe terenuri agricol. Această persoană a început a pompa apa pentru irigare, chiar dacă acest lucru nu este permis”, ne-a comunicat Larisa Filipciuc, secretară a Primăriei din satul Hârtop.
Totodată, secretara Primăriei susține că au fost trimise mai multe note informative către Agenția „Apele Moldovei”, la Agenția Mediului dar și la Inspectoratul Ecologic de Stat.
„Noi am emis mai multe note informative în acest sens. Am trimis la Apele Moldovei, la Agenția Mediului și la Inspectoratul Ecologic de stat ca organele abilitate să se sesizeze. Iazul este în arendă din anul 2013. Problema în localitate a apărut de anul trecut”, susține secretara Primăriei.
Ziarul de Gardă a contactat și persoana care arendează iazul. Aceasta susține că a rugat de nenumărate ori persoanele care arendează terenurile agricole din apropiere să stopeze pomparea apei din iaz, aceștia însă nu s-au conformat.
„Am anunțat organele competente. Astăzi au venit în inspecție reprezentanții Inspectoratului Ecologic din Cimișlia. Noi am fost la fața locului. Persoanele care au terenuri agricole în apropiere pompează apa pentru a-și uda culturile. Persoanele date nu s-au prezentat astăzi când a fost efectuat controlul de la Inspectorat. Eu arendez iazul, dar ei pompează apa pentru a uda terenurile.
Acum nivelul apei este foarte scăzut. Categoric trebuie interzisă pomparea. Aceștia udă terenurile și noaptea când toți dorm. Mai multe zile la rând și consilierii din cadrul Primăriei au rugat arendașii terenurilor agricole să scoată pompa din iaz, însă aceștia nu s-au conformat. O să rămânem fără apă în iaz dacă se va continua”, ne-a comunicat Zinaida Barcaru, persoana care arendează iazul.
Contactată, persoana care pompează apa din iaz pentru a-și uda terenurile agricole din apropiere a refuzat să vorbeasă cu reporterul Ziarului de Gardă.
Totodată, reprezentanții Inspectoratului Ecologic din Cimișlia ne-au comunicat că urmează, conform legislației în vigoare, să citeze legal persoanele care arendează terenurile din apropierea iazului. Totodată, aceștia au anunțat și controale inopinate.
„În cadrul controlului pe care l-am efectuat astăzi dimineață, persoanele care efectuează pomparea din bazinul acvatic nu s-au prezentat la fața locului. Conform legislației în vigoare, Ispectoratul Ecologic din Cimișlia va cita legal persoanele care arendează terenurile din apropierea iazului. Totodată, vom iniția mai multe controale inopinate.
Astăzi s-au prezentat doar reprezentanții Primăriei Hârtop și gestionarii bazinului acvatic. Apa din bazinul acvatic a scăzut considerabil”, ne-au comunicat reprezentanții Inspectoratului Ecologic din Cimișlia.
Până la 10 august, în legătură cu lipsa precipitațiilor și a temperaturilor ridicate, SHS atestă cod galben de secetă hidrologică în râurile mici și bazinele acvatice din R. Moldova și solicită agenților economici și populației „să consume rațional resursele de apă”.
Totodată, începând de ieri, 5 august, până duminică, 9 august, este valabil codul galben de caniculă. Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), pe arii extinse temperatura maximă a aerului va atinge valori cuprinse între 33 și 34 de grade Celsius. În această perioadă se va menține pericol excepțional de incendiu – clasa V – cu caracter natural.
Igor Dodon: Dacă nu facem irigare, agricultura din R. Moldova nu are viitor
În cadrul emisiunii „Președintele răspunde”, șeful statului, Igor Dodon, a menționat că problema numărul unu în agricultură pentru următorii ani va fi lipsa irigării. În acest sens, acesta a declarat că a cerut Guvernului să permite irigarea din fântâni arteziene a culturilor cu valoare adăugată sporită, cum ar fi livezile.
În acest context, aproape 80 de ONG-uri au emis o declarație prin care își exprimă îngrijorare față de o inițiativă a președintelui Igor Dodon. Activiștii civici cer un moratoriu pe această chestiune până „la finalizarea studiului științific complex și conservarea și utilizarea rezervelor strategice de apă din subteran doar în scopuri potabile”.
Potrivit declarației, care a fost transmisă Ambasadorului UE la Chișinău, dar și Parlamentului, Guvernului și Ministerului Agriculturii, „Șeful statului neglijează prevederile cadrului legislativ și opinia instituţiilor ştiinţifice şi, în urma declaraţiilor sale iresponsabile şi populiste în faţa fermierilor, forţează Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului să dea avize pozitive la o aventură care pune în pericol solurile fertile din Republica Moldova”.
Organizațiile semnatare sunt membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic și organizațiile societății civile din domeniul protecției mediului. Acestea acuză presiunile pe care le face șeful statului și anumite grupuri de interese din agricultură.
„Deja de șapte ani, anumite reţele obscure şi grupuri de presiune, invocând volumul redus de ape posibile de folosit pentru irigare şi folosind ca pretext seceta hidrologică, fac lobby pentru modificarea prevederilor din Legea Apelor, care să le permită acces nelimitat la utilizarea apelor subterane în alte scopuri decât cele potabile. (Actualmente, Legea Apelor nr. 272/2011 prevede expres prin art.45, al. „(1) Folosinţa apelor subterane cu proprietăţi potabile în alte scopuri decât cel al alimentării cu apă potabilă şi cu apă menajeră este interzisă.”)”, se arată în declarație.
ONG-urile spun că apele subterane nu pot fi folosite la irigare și din cauza nivelului înalt de săruri ale acestuia, ar duce la degradarea solurilor și va lipsi localitățile Republicii Moldova de apă potabilă.
