Aeroportul Internațional Chișinău, din nou în gestiunea statului, ajutor de peste 100 de milioane de euro pentru R. Moldova și noi remanieri guvernamentale | Săptămâna de Gardă
Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului. Hotărârea a fost luată, miercuri, de magistrații Curții de Apel Chișinău. Potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, hotărârea este „definitivă și executorie”. Reprezentanții companiei Avia Invest, care gestionează Aeroportul Internațional Chișinău și care este afiliată lui Ilan Șor, au catalogat hotărârea instanței ca fiind ilegală și susțin că o vor ataca la Curtea Supremă de Justiție.
O noutate extrem de importantă vine în această săptămână și de la Paris. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat, luni, într-un discurs susținut în cadrul celei de-a treia ediții a Platformei de sprijin pentru R. Moldova, că țara noastră va beneficia de un ajutor suplimentar de peste 100 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice și a refugiaților.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Prin urmare, pentru a răspunde nevoilor imediate, am decis să mobilizăm un nou pachet excepțional de peste 100 de milioane de euro. 10 milioane de euro vor fi alocate până la sfârșitul anului 2022 sub formă de granturi pentru Înaltul Comisariat pentru Refugiați, Programul Alimentar Mondial și UNICEF pentru a sprijini accesul refugiaților la energie termică, hrană și educație. Generatoare de mare putere vor fi, de asemenea, furnizate în primele luni ale anului 2023 pentru a dota spitalele din R. Moldova, iar 2 milioane de euro vor fi mobilizate prin intermediul BERD”.
Platforma de sprijin pentru R. Moldova este o inițiativă a României, Germaniei și Franței, care urmărește generarea de asistență imediată politică, financiară și materială, precum și de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale UE.
Săptămâna aceasta au avut loc noi remanieri guvernamentale. Secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, a demisionat. Noul secretar general al Executivului a devenit Igor Talmazan, care până acum a deținut funcția de șef al Serviciului Vamal. Totodată, deputatul PAS Adrian Băluțel a fost numit de Guvern în funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei de stat, responsabil de monitorizarea realizării obiectivelor prioritare de dezvoltare.
R. Moldova va beneficia de asistență financiară nerambursabilă în valoare de 19,5 milioane de dolari din partea Statelor Unite ale Americii. Parlamentul a ratificat, joi, cel de-al 14-lea Amendament la Acordul de asistență privind obiectivul de dezvoltare dintre Guvernul R. Moldova și Guvernul SUA. Proiectul a fost votat în două lecturi de 55 de parlamentari.
Iar europarlamentarul Siegfried Mureşan, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, a anunțat, miercuri, că a fost adoptată o rezoluție prin care se cere accelerarea procesului de aderare pentru, citez „statele ce își demonstrează clar parcursul democratic și proeuropean, precum R. Moldova”. Rezoluția cu privire la noua strategie de extindere a Uniunii Europene a fost adoptată de Parlamentul European cu 502 voturi „pentru”, 75 „împotrivă” și 61 de „abțineri”.
Iar președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care a fost acordată cetățenia R. Moldova cunoscutului judecător român Cristi Danileț. Potrivit presei de peste Prut, judecătorul Danileț de la Tribunalul Cluj, citez, „una dintre figurile cele mai cunoscute ale mișcării reformiste din justiția din România”, este o țintă pentru aripa anti-reformistă din Consiliul Superior al Magistraturii din România.
Consiliul Suprem de Securitate al R. Moldova s-a convocat, joi, în ședință. În cadrul acesteia, au fost analizate riscurile de securitate energetică în urma distrugerii infrastructurii energetice din Ucraina, din cauza bombardamentelor masive lansate în ultimele săptămâni de Federația Rusă. Președinta Maia Sandu a solicitat tuturor instituțiilor creșterea gradului de alertă cu privire la identificarea și remedierea promptă a incidentelor din sectorul energetic, citez „astfel încât cetățenii și mediul de afaceri să se simtă în siguranță”.
Declarația cu privire la condamnarea Marii Înfometări din anii 1923-1933 din Ucraina a fost adoptată, joi, de Parlamentul R. Moldova. Inițiativa, elaborată în contextul comemorării a 90 de ani de la începutul Holodomorului, a fost votată de 54 de parlamentari. Prin această declarație, Legislativul își exprimă solidaritatea cu poporul ucrainean, în contextul tragediei din perioada anilor 1923-1933, când peste șapte milioane de ucraineni au murit din cauza, citez „politicilor inumane de înfometare, promovate în acea vreme de URSS”.
Continuăm cu evenimentele din justiție. Mandatul de arest la domiciliu în privința deputatei Partidului Șor Marina Tauber, vizată în două cauze penale, a fost prelungit cu încă 20 de zile. Decizia a fost luată, miercuri, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care au admis parțial solicitarea procurorilor în privința vicepreședintei formațiunii politice.
O casă impunătoare, cu două niveluri, a fost proaspăt „plantată” în coasta pădurii de lângă satul Sociteni, Ialoveni, la nici 20 de km de capitală. Oficial, este o „construcție agricolă”. În realitate însă este o casă de lux, cu piscină și zonă de grătar, care-i aparține fostului deputat Nae-Simion Pleșca. Ce ramură a agricultorii spune fostul deputat că ar vrea să dezvolte în jurul palatului construit la marginea pădurii, aflați din ancheta publicată pe zdg.md.
Iar Procuratura raionului Criuleni a expediat în instanța de judecată cauza penală de învinuire a primarului unei comune din raionul Criuleni de comiterea infracțiunii de tratament inuman și degradant. ZdG a constatat că este vorba despre primarul satului Bălăbănești. Potrivit Procuraturii, învinuitul este acuzat de faptul că, în rezultatul unui conflict verbal inițiat cu o subalternă, a utilizat violenţa fizică și psihică în privinţa ei, provocându-i dureri fizice, acţiuni care, citez „în ansamblu reprezintă tratament inuman şi degradant”.
Zilele trecute, bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au avut, din nou, consecințe și asupra locuitorilor Republicii Moldova. Mai multe raioane, inclusiv municipiul Chișinău, au rămas fără curent electric și energie termică pentru câteva ore. Totodată, deconectarea energiei electrice a paralizat traficul din Chișinău, fiind înregistrate ambuteiaje pe toate arterele principale din centrul capitalei. Iar mai mulți oameni au rămas blocați în ascensoare, fiind necesară intervenția salvatorilor. Bombardamentele rusești asupra centralelor electrice din Ucraina au provocat întreruperi și în țara noastră pentru că sistemele energetice ale R. Moldova și Ucrainei sunt interconectate. Avariile energetice din Ucraina au dus și la întreruperea automată a unei linii de tranzit prin care R. Moldova importă electricitate din România.
În urma acestor evenimente, ministrul Nicu Popescu a solicitat convocarea de urgență la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a ambasadorul rus în R. Moldova, Oleg Vasnețov, citez „pentru a-i exprima protestul dur al țării noastre în legătură cu bombardarea țintelor din infrastructură civilă ucraineană ceea ce a creat penurie de electricitate”.
Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Războiul Rusiei contra Ucrainei afectează pe fiecare cetățean al R. Moldova, indiferent de preferințele politice sau geopolitice. În legătură cu aceste evenimente, am mai convocat încă o dată ambasadorul Federației Ruse la ministerul de externe. Colegii mei au avut o întrevedere cu dumnealui, în care i s-a comunicat foarte clar fermitatea și insistența noastră asupra faptului că Rusia trebuie să înceteze aceste bombardamente și că aceste bombardamente afectează fiecare cetățean al R. Moldova”.
Localitățile afectate de calamitățile naturale vor beneficia de mijloace financiare din partea statului, în vederea lichidării consecințelor acestora. Decizia a fost aprobată, marți, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale. Astfel, din Fondul de intervenție a Guvernului vor fi alocate circa 7,8 milioane de lei, dintre care 4,2 milioane de lei vor primi primăriile din raionul Edineț, în vederea lichidării consecințelor ploilor torențiale cu grindină și cu vânt puternic, din 6 iulie. Alte 96,3 mii de lei vor fi acordate Consiliului raional Soroca, pentru lichidarea urmărilor vijeliei din 1 aprilie 2022.
Armata rusă a lansat, miercuri, aproximativ 70 de rachete de croazieră, precum și cinci drone kamikaze deasupra Ucrainei. În consecință, toate centralele electrice au fost deconectate, iar în capitala Ucrainei patru persoane au murit, iar peste 30 au fost rănite. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU în contextul bombardamentelor ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Iar Parlamentul European, reunit miercuri în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul. Documentul subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie, citez „acte de terorism şi crime de război”. La scurt timp, site-ul Parlamentului European a fost atacat de un grup de hackeri ruși, a anunțat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Acum vă rugăm pe voi să comentați evenimentele săptămânii. Scrieți-ne în comentarii care credeți că a fost cea mai importantă noutate a ultimelor zile? Totodată, vă rugăm să ne spuneți cine credeți că merită cartonașul roșu. Așteptăm mesajele voastre argumentate și puteți câștiga, prin tragere la sorți, un cadou cu însemnele ZdG. Câștigătorul de săptămâna trecută este Nicolae Grozav, care a oferit un cartonaș roșu protestatarilor Partidului Șor, care au blocat centru capitalei. Nicolae, îți mulțumim că ne urmărești și te rugăm să ne contactezi la această adresă de e-mail pentru a afla cum poți primi premiul.
