Un loc pentru o baie și un prânz cald

Sergiu Fonariuc are 33 de ani și nu a învățat niciodată să scrie, pentru că, spune el, părinții nu l-au trimis la școală. Locuiește singur în satul Costuleni din raionul Ungheni. Își câștigă pâinea la munci ziliere în sat. Zice că, neavând de ales, a învățat să se descurce cu toate de unul singur. El este unul dintre cei cinci beneficiari pe care îi însoțim într-o zi rece de ianuarie în drumul spre Ungheni, la Serviciul de îngrijire socială. Or, asta înseamnă, de fapt, că toți cei cinci în această zi vor beneficia de un duș, o tunsoare, și apoi, de un prânz cald, lucruri care nu le sunt mereu la îndemână. 

Deoarece a venit a doua oară aici, Sergiu e ceva mai dezghețat decât ceilalți beneficiari. Îndrăznește să meargă primul la duș, iar după ce iese, se așază pe un scaun în fața oglinzii, într-o încăpere amenajată pentru tunsori. Cât frizera se ocupă de părul lui, Sergiu povestește că nu e singur, ci cu Dumnezeu și că se descurcă – pe unde mai greu, pe unde mai ușor, cu lucrurile care îi sunt necesare zi de zi. 

„Iată eu singurel îmi fac de mâncare, îmi fac focul dimineața și seara, singurel mă duc la lucru – la beton, la piatră, la altceva de făcut prin sat, când mă cheamă oamenii. Că de lucru este, numai să vrei. Și mă pricep la multe…”, enumeră bărbatul. 

Rând pe rând, după Sergiu, la cabinele de duș se perindă ceilalți patru beneficiari, apoi – pe scaunul din fața frizerei. „Ehe, parcă ești o mireasă”, se laudă femeile una pe alta, după ce li se aranjează părul, iar celor care nu și-au luat haine de schimb, li se oferă de la Asociație. Cei care au terminat întreg ritualul, iau loc pe o canapea și îi așteaptă cuminți pe ceilalți. La final, toți cinci merg să servească un prânz cald. 

„Ca și cum ar învăța să respire din nou…” 

Frizera Valentina Pascaliuc rămâne să măture în urma lor. A lucrat 40 de ani frizeră și continuă să o facă și la pensie, în cadrul acestui proiect. Spune că i-s dragi oamenii care trec prin mâinile ei și pe care tot încearcă să îi îndemne la destăinuiri. 

„Îi aduc murdari și osteniți de prin diferite sate. Când ies de aici, sunt atât de bucuroși! E ca și cum ar învăța să respire din nou. Asta se vede mai ales la cei care, săracii, nu au acasă nu că baie, dar nici măcar apă… Unii mai comunică cu mine, cât mă ocup de părul lor, dar majoritatea nici măcar nu vor să spună cum trăiesc”, povestește Valentina. 

În total, Serviciul de îngrijire socială are capacitatea de a deservi aproximativ 44 de persoane în fiecare lună. Din echipa centrului fac parte lucrători sociali, un frizer, un șofer și un asistent social, responsabil de evidența beneficiarilor din raion. 

Asistenta socială Angela Șaramet menționează că Serviciul îngrijiri sociale deservește persoanele cu necesități speciale, persoanele fără adăpost și pe cele cu capacitate redusă de autoîngrijire. 

Beneficiarii pot fi recomandați de serviciile de îngrijire personală la domiciliu, de echipa mobilă și de asistentul social comunitar. Ei ne prezintă lista persoanelor care au nevoie de serviciile noastre. După aceea, facem un grafic conform căruia ne deplasăm în localitate și îi aducem pe oameni la Ungheni. Le explicăm că avem un serviciu în cadrul căruia pot beneficia de un duș și de o tunsoare gratis”, susține Șaramet.  

În lunile august-noiembrie 2019, au fost acordate astfel de servicii unui număr de 243 de persoane, dintre care 115 bărbați, 109 femei și 19 copii. Ca persoanele aflate în vizorul centrului să beneficieze de ajutor pe termen lung este prevăzută integrarea serviciului în serviciile zilnice ale Centrului de reabilitare și integrare socială a bătrânilor din municipiul Ungheni.

O mână întinsă celor rămași singuri 

În cadrul proiectului, a fost renovat și dotat un spațiu special în incinta Centrului de reabilitare și integrare socială a bătrânilor din mun. Ungheni. Spațiul a fost utilat cu echipamente și mobilier: cameră de baie (cabine de duș, toaletă), frizerie, spălătorie de rufe și o cameră de așteptare. De asemenea, a fost procurat un microbuz pentru a asigura transportarea la centru a beneficiarilor din localitățile raionului Ungheni.

Directorul de proiect al A.O. „Alternative Sociale”, Andrei Chiorescu susține că inițiativa este importantă în contextul în care mulți dintre oamenii rămași singuri cu greu se descurcă în R. Moldova.

„De multe ori, oamenii nu au parte de sprijinul familiei, sunt nevoiți să facă față provocărilor vieții în singurătate. În colaborare cu asistenții sociali comunitari, identificăm persoanele eligibile pentru serviciile pe care le prestăm. Este foarte important că avem autovehiculul oferit din fonduri europene, fiindcă astfel ajungem în localitățile rurale, acolo unde necesitățile sunt cu adevărat stringente”, susține Chiorescu. 

În același context, șeful Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional Ungheni, Tudor Rădeanu, afirmă că, începând cu acest an, proiectul respectiv va fi susținut din bugetul raional. 

„Ne bucurăm că asociația „Alternative Sociale” și-a asumat responsabilitatea de a implementa, în premieră pentru Ungheni, un proiect ce asigură accesul la servicii strict necesare de igienă personală pentru persoanele cu dizabilități severe și vârstnici din categorii sociale vulnerabile. Consiliul raional Ungheni își asumă durabilitatea proiectului. Astfel, începând cu acest an, serviciul va funcționa din bugetul raionului Ungheni”, susține Rădeanu. 

Valoarea totală a proiectului este de circa 54 300 Euro, dintre care 48 295 Euro constituie contribuția Uniunii Europene și a Fundației Soros-Moldova, iar 115 000 lei au fost oferiți de Consiliul raional Ungheni.

Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul estimat al persoanelor cu necesități speciale din R.Moldova este de 176,1 mii persoane, inclusiv 10,6 mii copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 17 ani. În proporție de 96,4% necesitățile speciale au survenit în urma unei boli banale și, în circa 2 la sută din cazuri, pe motiv de boală profesională sau accidente de muncă. Aproape fiecare al zecelea pensionar are dizabilitate severă.

Cauzele principale care determină dizabilitatea primară sunt tumorile (18,5%), bolile aparatului circulator (17,7%), după care urmează boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (11,4%). În cazul a circa o mie de persoane, dizabilitatea primară a survenit din cauza bolilor sistemului nervos (10,2%), iar în circa șapte sute de cazuri – din cauza bolilor endocrine, de nutriție și metabolism (7,2%). Atât pentru populația din mediul urban, cât și pentru cea din mediul rural, în structura dizabilităţii primare predominante rămân a fi tumorile (21,9% și, respectiv, 16,3%).

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate, în anul 2018, a constituit 1278 lei, în timp ce valoarea medie lunară a minimului de existență, în anul 2018, a constituit 1891 lei/persoană.