Sesizarea ex-directorului „Tutun-CTC” privind comercializarea tutunului – respinsă de CC
Curtea Constituțională(CC) a recunoscut constituțional articolul 25 alin. (6) din Legea privind controlul tutunului care interzice comercializării produselor din tutun în apropierea instituțiilor de învățământ și a instituțiilor medico-sanitare.
În ședința din 8 aprilie curent, CC a respins sesizarea depusă de către Simion Grișciuc, care deținea, la data depunerii sesizării, funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea Grupului Popular European din Moldova.
În sesizarea către CC, Gușciuc, care între 2014-2016 a deținut funcția de Director General SA „Tutun-CTC”, pretindea că norma contestată nu asigură o concurență loială între comercianți deoarece, deși interzice comercializarea produselor din tutun și a produselor conexe la o distanță mai mică de 200 m de la instituțiile de învățământ și instituțiile medico-sanitare, această interdicție este aplicabilă doar în cazul unităților comerciale a căror suprafață comercială este mai mică de 20 m2, fără a se răsfrânge în privința unităților comerciale cu o suprafață mai mare.
Grișciuc pretindea că norma contestată contravine articolelor – 9 alin. (3), 16, 54 alin. (1) și (2), 126 alin. (2) lit. b) din Constituție, referitoare la – principiile fundamentale privind proprietatea, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și economia.
Curtea a menționat că reglementarea distanței care trebuie să existe între unitățile comerciale care vor să comercializeze produse din tutun și instituțiile de învățământ și instituțiile medico-sanitare se bazează pe date științifice, potrivit cărora densitatea acestor unități în apropierea instituțiilor de învățământ este asociată cu răspândirea la nivel înalt a fumatului printre elevi. Astfel, prin această măsură, legislatorul a urmărit realizarea a două scopuri: protecția sănătății tinerilor și protecția sănătății colectivității în general.
Curtea a constatat că în timp ce produsele din tutun nu sunt vizibile de la intrarea în unitățile comerciale staționare, inversul este valabil în cazul unităților comerciale provizorii, fapt care le asigură o vizibilitate sporită pentru publicul larg și, în special, pentru grupurile protejate. Această constatare corespunde datelor științifice, potrivit cărora persoanele care frecventează instituțiile de învățământ tind să procure adesea produse din tutun de la unitățile comerciale mici, deoarece asigură o vizibilitate mai înaltă a acestor produse.
Potrivit comunicatului publicat pe site-ul instituției: „Curtea a ținut cont și de riscul comercializării produselor din tutun către minori și a considerat că unitățile comerciale staționare dispun de mai multe garanții (i.e. camere video) decât unitățile comerciale provizorii. Curtea a pornit de la prezumția că unitățile comerciale staționare sunt în măsură să respecte mai riguros interdicția de a comercializa produse din tutun către minori, decât unitățile comerciale provizorii, și a considerat că tratamentul diferențiat existent în acest caz este justificat.”
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), organizația non-guvernamentală care are misiunea de a institui o societate democratică prin dezvoltarea sectorului de sănătate și social, în opinia expediată către CC, afirmă că: „Autorul sesizării manifestă o lipsă de bună-credință prin modul cum pune întrebarea: de a declara neconstituțional alin.(6) art.25 din Legea nr.278/2007, în scopul garantării unei egalități între comercianții de produse din tutun și conexe, adică toți comercianții să aibă posibilitate egală de a vinde produse din tutun și conexe în cadrul instituțiilor de învățământ și medico-sanitare, precum și în imediata apropiere a acestora. O astfel de abordare contravine scopului legitim impus de dispoziția legală contestată de protecție a sănătății copiilor și pacienților. O abordare de bună credință, ar consta în aceea de a le fi interzis tuturor comercianților să vândă produse din tutun și conexe copiilor în incinta instituțiilor de învățământ și medico-sanitare, precum și în imediata apropiere a lor (200 m).”
Anual în R. Moldova peste 5 500 de persoane decedează prematur din cauza bolilor cauzate de tutun iar peste 4 000 de copii fumează zilnic.
Consumul de tutun, cât și expunerea la fumul de tutun provoacă moartea, îmbolnăvirea și invaliditatea însă există un interval de timp între expunerea la fumat și alte utilizări ale produselor din tutun și declanșarea bolilor provocate acesta.
În nota informativă a Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate se menționează că la nivel mondial și în Republica Moldova este îngrijorătoare răspândirea fumatului și a altor forme de consum al tutunului în rândul copiilor și adolescenților, în special la vârste din ce în ce mai mici.
Dintre cei puțin peste 3,5 milioane de locuitori ai Moldovei, se estimează că în fiecare an, peste 5 500 de persoane decedează prematur din cauza bolilor cauzate de tutun, iar mai mult de 4 000 de copii (cu vârste cuprinse între 10-14 ani) și 701 000 de adulți (cu vârsta peste 15 ani) continuă să fumeze zilnic.
De asemenea, costul economic al fumatului în Moldova este de 3 353 000 000 lei. Acestea includ costurile directe legate de cheltuielile de asistență medicală și de costurile indirecte legate de productivitatea pierdută datorită mortalității și morbidității precoce.
„Veniturile combinate ale celor mai mari companii de tutun din lume în 2016 au fost mai mari de 346 miliarde USD, cu 4 725% mai mari decât venitul național brut al Republicii Moldova. Industria tutunului este o forță puternică care nu implică riscuri de reglementare a tutunului din partea statelor datorită resurselor lor extinse și puterii de piață globală. Dintre elevii care consumă în prezent produse din tutun, peste jumătate din aceștia cumpără țigări în unitățile comerciale. Punctele de vânzare sunt utilizate de companiile de tutun pentru a „recruta” tineri în rândul fumătorilor, precum și pentru a îndemna adulții care au abandonat fumatul să-l înceapă din nou. Amplasarea unităților comerciale care comercializează produse din tutun și produse conexe în apropierea instituțiilor de învățământ și instituțiilor medico-sanitare este un instrument de a promovare a fumatului către tineri și de menținere a fumatului printre pacienți” – se arată în nota semnată de Stela Bivol, Director Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate
În urma unui studiu privind comercializarea produselor din tutun în unitățile comerciale din mun.Chişinău și Bălți, elaborat în noiembrie 2016 de către Institutul pentru Controlul Global al Tutunului din cadrul Universității Johns Hopkins, s-au identificat 533 de unități de comerț cu amănuntul pe o rază de 250 de metri din preajma instituțiilor de învățământ, dintre care 105 s-au aflat în câmpul vizual al acestora. Dintre ele, 320 de unități de comerț cu amănuntul au vândut produse din tutun. Dintre cele 93 de zone de eșantionare școlare, 88 au inclus cel puțin un comerciant care a comercializat produse din tutun.
Hotărârea pronunțată de CC este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova.
Foto: ceccarbusinessmagazine.ro
