RISE Moldova: Averea lui Plahotniuc, feliată de un fugar român

Doi fugari sunt vânați de ani buni de autoritățile de la Chișinău și București pentru fraude masive, spălări de bani și corupție. Primul e celebrul oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc. Are 57 de ani și e fugar de patru. Sancționat de UE și SUA, Plahotniuc e anchetat în șase dosare penale. Procurorii i-au sechestrat deja bucăți din avere: de la o vilă din România și până la o mare afacere imobiliară din Spania. Miza e de zeci de milioane de dolari, prejudiciul pe care oligarhul l-ar fi provocat la bugetul R. Moldova, se arată într-o investigație RISE Moldova.

Al doilea e un fugar român mai puțin cunoscut. Andrei Bogdan Gheorghiu, 53 de ani, se ascunde de șapte ani ca să scape de închisoare. A plecat din România înainte să fie condamnat pentru corupție și a obținut cetățenia moldovenească cu documente false. Gheorghiu, fiul unui fost ambasador la Vatican, a fost omul de legătură dintre familia Plahotniuc și o mână de interpuși români, plasați în companii din paradisuri fiscale. Aceste companii – paravan au fost folosite de oligarh, potrivit procurorilor, în spălări de bani.

Colaborarea celor doi fugari s-a încheiat brusc în 2019, după ce Plahotniuc a pierdut puterea la Chișinău și a dispărut din țară. A fost momentul în care Gheorghiu și interpușii români au atacat frontal averea oligarhului, iar familia Plahotniuc i-a acuzat de fraudă.

Conflictul lor juridic s-a derulat pe două fronturi: Cipru și Dubai, conform sursei citate.

Bărbatul cu două identități

Rotofei, tuns scurt și cu niște ochelari cu ramă subțire, bucureșteanul Andrei Bogdan Gheorghiu e încă de negăsit în primele zile din 2017. Poliția Română îl pune pe lista celor mai urmărite persoane, după ce îl căutase prin țară o lună și jumătate. Fotografia lui devine publică pentru prima dată, deși are la activ mai multe afaceri anchetate de procurori. 

„Întrucât au fost obținute informații că ar fi părăsit teritoriul României, la data de 13 ianuarie 2017, Judecătoria Sectorului 1 București a emis față de persoana urmărită un mandat european de arestare și o cerere de urmărire internațională”, ne-a comunicat Poliția Română, fără să explice ce a făcut ulterior pentru capturarea lui.

Fusese condamnat definitiv, în noiembrie 2016, într-un dosar de corupție: prejudicierea Căilor Ferate Române (CFR). Gheorghiu a primit atunci 4 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu. Era acuzat că a facturat repetat „lucrări neefectuate” către compania de stat CFR și a contribuit astfel la un prejudiciu total de aproape 1,6 milioane de dolari (la nivelul anului 2001). Banii au fost încasați de compania în care el era unul dintre acționari. 

Pe 31 martie 2017, Gheorghiu atacă sentința. Trimite la Curtea de Apel București o cerere de anulare a condamnării în care scrie, printre altele, că i-a fost încălcat dreptul la apărare, pentru că n-a fost citat corect. El a susținut că înainte de condamnare s-a mutat definitiv în altă țară, unde are „un contract individual de muncă”. Instanța i-a respins cererea o lună mai târziu, așa că Gheorghiu a rămas pe lista celor mai căutați infractori români.

Jurnaliștii de la RISE Moldova au descoperit însă că el se ascundea deja la Chișinău, unde încerca să obțină cetățenia moldovenească și o altă identitate. Fuga lui peste Prut n-a fost chiar întâmplătoare. După doar cinci zile de la decizia instanței, Gheorghiu a înființat în R. Moldova o companie de consultanță financiară, Bogdan Consulting SRL.

Gheorghiu era deja de șase ani în anturajul lui Plahotniuc, aflat atunci în culmea gloriei politice și financiare. Fugarul român devine cetățean moldovean pe 17 mai 2017, iar apoi își schimbă și identitatea în două etape. Mai întâi, pe 24 mai, renunță la prenumele de Bogdan, iar pe 16 iunie își schimbă numele din Gheorghiu în Munteanu. Devine astfel Andrei Munteanu. Gheorghiu nu-și schimbă doar numele, ci și înfățișarea: e de acum slab, cu barbă și plete.

Dobândirea cetățeniei a fost verificată, în 2017, și de Serviciul de Informații și Securitate din Republica Moldova, dar fără să găsească ceva suspect. La acel moment, fotografia lui Gheorghiu și data lui de naștere erau deja publice pe lista celor mai căutați români. Cererea pentru schimbarea cetățeniei s-a bazat, în principal, pe faptul că tatăl său, Iuliu Pancrațiu Gheorghiu, s-a născut în Basarabia în 1935, unde ar fi și locuit până în 1940. Seniorul a fost primul ambasador român la Vatican după 1989.

Ca să obțină cetățenia moldovenească, Gheorghiu junior a prezentat un cazier judiciar curat din România, deși era deja condamnat în dosarul CFR, precum și o adeverință din regiunea Odesa care indica locul de naștere al tatălui. Doar că documentele erau false.

Neregulile au fost descoperite abia patru ani mai târziu, în 2021, când procurorii moldoveni au început să-l investigheze pe fugarul român pentru alte infracțiuni:

„Crearea sau conducerea unei organizații criminale, șantajul, săvârșit în proporții deosebit de mari, escrocherie, săvârșită în proporții deosebit de mari, spălarea banilor, săvârșită în proporții deosebit de mari”.

Continuarea anchetei pe rise.md.