Reintegrarea regiunii transnistrene: ce trebuie să facă autoritățile de la Chișinău?

În contextul parcursului de integrare europeană, integritatea teritorială a R. Moldova devine un subiect tot mai important. Recent, autoritățile de la Chișinău au anunțat că lucrează la o nouă strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, după ce formatul de negocieri „5+2” a devenit „nefuncțional”. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că este nevoie de o abordare actualizată, adaptată realităților politice și de securitate.

Între timp, în stânga Nistrului au avut loc duminică, 30 noiembrie, așa-numitele alegeri „legislative și locale”. Doar 26% dintre alegători s-au prezentat la vot – cea mai scăzută prezență de până acum. Totuși, în urma acestui „scrutin”, același partid afiliat Kremlinului și holdingului „Sheriff” își menține puterea. 

Ce tip de strategie ar trebui să adopte autoritățile de la Chișinău pentru a porni procesul de reintegrare a regiunii transnistrene? Cât de realist este un scenariu de reintegrare? Care sunt obiectivele concrete pe care autoritățile trebuie să le atingă în dosarul transnistrean pentru a avansa în parcursul de integrare europeană?

Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic și doctoră în științe politice

Cred că primele acțiuni care ar trebui întreprinse de autoritățile de la Chișinău ar trebui să fie: 

a) o consolidare a capacităților administrative dedicate procesului de reintegrare. La momentul actual, Biroul pentru Reintegrare are foarte puțini angajați și este foarte puțin atractiv din punct de vedere financiar. Cred că ar trebui ca în ministerele de linie să fie câte un angajat personal care să aibă atribuții în domeniul reintegrării și consider că ar trebui să beneficieze de o remunerație pe măsură;

b) mai multe presiuni asupra autorităților separatiste pentru soluționarea unor probleme stringente care țin de drepturile omului: eliberarea deținuților politici, accesul presei din dreapta Nistrului în regiunea separatistă și soluționarea unor dosare de contrabandă care implică „Sheriff” și care sunt tergiversate de justiția moldovenească;

c) acțiuni diplomatice pentru atragerea sprijinului a cât mai multor state UE pentru eventualitatea în care R. Moldova va avea nevoie de sprijin financiar masiv pentru reintegrare.

Eu cred că regiunea este reintegrabilă, dar nu cred că R. Moldova ar trebui să piardă timpul cu aceasta, în situația în care autoritățile separatiste susținute de Rusia se vor opune total demersurilor asociate procesului de negocieri. Probabil, cele mai importante demersuri în procesul de reintegrare ar fi cele legate de integrarea sau „lustrarea” personalului militar, educație, integrarea electorilor, evaluarea și securizarea depozitelor de armament de către armata națională a R. Moldova, cu expertiză și sprijin financiar european.

Grigore Guzun, expert Watchdog în securitate 

Procesul de reintegrare a regiunii transnistrene a început odată cu semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care a schimbat fundamental logica economică a regiunii. Prin integrarea companiilor transnistrene în regimul comercial al UE, acestea au devenit parte a aceluiași spațiu economic și normativ cu R. Moldova. Un alt element strategic este diminuarea substanțială a dependenței Chișinăului de energia electrică produsă în regiune. Diversificarea surselor de aprovizionare, interconectarea cu România și integrarea treptată în piața energetică europeană au redus semnificativ pârghia economică pe care Tiraspolul o exercita asupra R. Moldova. 

Pe termen scurt, Chișinăul trebuie să consolideze mecanismele economice existente și să asigure cetățenii cu beneficiile modelului democratic și economic al R. Moldova. Pe termen mediu și lung, Chișinăul trebuie să continue reformele interne, consolidarea instituțiilor statului și reducerea influenței ruse. Procesul de aderare la UE trebuie să fie folosit ca un instrument de reintegrare. 
Reintegrarea nu va avea loc printr-un moment unic, ci prin acumularea graduală a unor procese, pe care R. Moldova trebuie să le gestioneze tot mai eficient. Realismul acestui scenariu derivă, în primul rând, din schimbările geopolitice din spațiul nostru. Reintegrarea este realistă nu pentru că regiunea și-ar schimba postura politică, ci pentru că realitățile geopolitice o împing inevitabil spre R. Moldova. Scenariul devine cu atât mai credibil cu cât Chișinăul avansează în reforme, își consolidează instituțiile și se apropie de UE. 

Anatol Țăranu, analist politic

Cred că, în primul rând, autoritățile trebuie să identifice formatul, unul internațional, pentru încheierea problemei transnistrene. Rusia continuă să fie un actor extrem de important, dacă nu chiar cel mai important, în ceea ce ține situația politică. Din acest motiv, nu este clar cum Rusia ar putea să fie introdusă în acest nou format. Aici există un semn mare de întrebare, care, deocamdată, nu știu cum va fi soluționat de către Chișinău. La moment, suntem într-o situație de incertitudine totală. Situația noastră este una dezastruoasă din punct de vedere economic și energetic, dar nu există premise pentru Chișinău de a avea o înțelegere perfectă despre cum trebuie de soluționat problema și care ar fi scenariul concret. 

UE ar putea să ne ajute substanțial în această privință, dar poziția Statelor Unite este, la fel, foarte importantă. Atât timp cât nu este soluționată problema transnistreană și nu s-a produs o reintegrare efectivă, e foarte greu de vorbit, inclusiv și despre o perspectivă clară de integrare europeană a R. Moldova. La Bruxelles se găsesc destul de mulți politicieni care afirmă că problema transnistreană nu poate fi un impediment pentru aderarea în UE, dar acestea sunt mai mult declarații politice. Când se va ajunge la etapa în care trebuie concret de soluționat problema aderării R. Moldova în UE, problema transnistreană va fi un impediment foarte serios, care ar putea să blocheze integrarea.