Psihoterapeuta Andreea Bob despre pandemia Covid-19: Oamenii au nevoie de certitudini pentru a-și recâștiga optimismul
Frica, teroarea, panica sunt mai prezente ca oricând, mai ales acum când acest virus se răspândește atât de rapid. Ne temem de ceea ce ne rezervă ziua de mâine, iar informația negativă amplifică frica și complică momentele prin care trecem.
În aceste zile, întrebările despre ceea ce va urma sunt pe buzele tuturor, iar mulți dintre noi trăim frica de necunoscut la o intensitate mai mare ca oricând. În opinia psihoterapeutei Andreea Bob faptul că oamenii de știință nu au date prea multe despre acest virus, că nu pot face previziuni documentate științific, că nu există un tratament care să prevină răspândirea virusului susțin incertitudinea.
„Dar ce înseamnă siguranța? Luăm, de obicei, multe măsuri de siguranță pentru a ne asigura liniștea și confortul. Puțini însă se întreabă cât din ceea ce reprezintă siguranța pentru mine e chiar sigur pe termen lung? Ce e siguranța de fapt? Ce înseamnă certitudinea? Urmăm aceleași trasee, ne urmăm rutinele pentru că asta ne ajută să ne vizualizam un viitor sigur. Atunci când simțim siguranță, credem că ne prezicem viitorul… Dar viitorul este incert prin însăși faptul că este un necunoscut. Viitorul devine concret atunci când ajungem să îl trăim în prezent, iar atunci nu mai este viitor. Viitorul este, prin însăși natura lui, imprevizibil. Zi de zi trăim o doză de imprevizibil. Uneori, se întâmplă ca acest imprevizibil să își arate evidența mai puternic, dar asta nu înseamnă că incertitudinea nu e acolo în fiecare zi. Să nu uităm că ne este greu, iar uneori aproape imposibil să avem control asupra multor lucruri din jurul nostru: comportamentul celorlalți, vremea, accidentele, guvernul”, explică psihoterapeuta Andreea Bob.
Îngrijorările excesive
Psihoterapeuta mai afirmă că unii dintre noi pot accepta mai ușor lipsa imprevizibilului, deși asta nu înseamnă lipsa îngrijorării, pe când alții transformă aceste griji într-un vârtej, ajungând să aibă o intoleranță mare la incertitudine.
“Cei care se îngrijorează mai mult transformă orice gând într-o întrebare de genul ”dar dacă?”, iar acest gen de întrebare te duce mai ușor la observarea aspectelor negative ale unei situații. Dacă suntem intoleranți la incertitudine, vom interpreta greșit anumite evenimente care oricum au o tentă tristă sau chiar negativă, iar tendința va fi de a supraestima riscurile consecințelor rezultate din vreo situație”, afirmă psihoterapeuta.
Căutăm siguranța sau creștem toleranța la incertitudine?
Psihoterapeuta afirmă că, din păcate, căutarea certitudinii este zadarnică, întrucât incertitudinea face parte din viață.
„De exemplu, dacă te-ai hotărât să faci o investiție financiară pentru a-ți spori nivelul de confort, verificând săptămânal fluctuațiile prețurilor acțiunilor pentru a te asigura că nu ai pierdut bani, aceasta nu garantează că nu vei mai întâmpina greutăți financiare. În mod similar, este o idee bună să ne facem controale medicale periodice, dar vizitarea mai frecventă a medicului în încercarea detectării vreunei probleme viitoare nu garantează că vei fi sănătos toată viața. Adevărul este că o varietate de factori dincolo de toate eforturile pe care le depunem pentru a simți că suntem în control, pot influența cursul evenimentelor. Pe scurt, încercarea de a crește certitudinea scade toleranța la incertitudine și nu face decât să crească îngrijorarea. Pe când creșterea toleranței la incertitudine ajută la scăderea îngrijorărilor”, declară psihoterapeuta Andreea Bob.
Cum se manifestă intoleranța la incertitudine?
Intoleranța la incertitudine vine cu o serie de comportamente care, pentru moment, ne liniștesc anxietatea.
- Evitarea anumitor activități care ne fac anxioși. De exemplu, evităm să citim informații legate de pandemie;
- La polul opus e verificarea obsesivă a informațiilor, în speranța că veștile vor fi mai bune;
- Consultarea astrologilor sau a prezicătorilor pentru a ne liniști;
- Te liniștești cu un optimism exagerat (totul va fi bine…);
- Găsirea anumitor scuze, pentru a evita anumite activități;
- Dorința de a face singur totul, fiindu-ți teamă că altcineva nu ar fi la fel de atent ca tine;
- Reconsideri anumite decizii pe motiv că nu ești sigură că sunt cele mai potrivite decizii.
Soluții în combaterea intoleranței la incertitudini
Atunci când suntem intoleranți la incertitudine, mintea noastră este focusată pe viitor. Un antidot pentru asta este să ne concentrăm asupra prezentului, învățând astfel să acceptăm puțin câte puțin felul în care ne simțim, să ne acceptăm frica de necunoscut.
Radioul. “Pentru a ne concentra asupra prezentului, putem sa ne imaginăm că tot ceea ce se petrece în mintea noastră seamănă cu un program de radio cu volumul dat la maxim, iar informațiile pe care le auzim de la acest canal de radio sunt extrem de negative și parcă ar țipa la noi. Exercițiul acesta nu este unul care îți rezolvă problema imediat. Gândurile vor mai avea o vreme puterea să strige la tine, dar în timp vei învăța să reglezi volumul lor și felul în care sunt transmise”, explică psihoterapeuta.
Conștientizarea celor 5 simțuri. “Fii atent la prezent pentru a reuși să rămâi în echilibru cu tine însuți și cu ceea ce te înconjoară. Observă cu atenţie 5 lucruri din jur. Privește-le detaliile în așa fel ca, atunci când vei închide ochii, să le poți descrie. Simte 4 senzații pe pielea ta. Ascultă 3 sunete diferite și recunoaște-le. Simte 2 mirosuri diferite și identifică-le. Simte 1 gust. Rezervă-ți câte 5 minute de două ori pe zi pentru acest exercițiu. Vei observa, în mai puțin de două săptămâni, o diminuare a stărilor de îngrijorare și vei reuși să te ancorezi mai ușor în prezent”, recomandă Andreea Bob.
Respiră adânc! “Astfel, trimiți semnale de relaxare creierului tău. Monitorizând și controlând inspirația și expirația, ajuți corpul și mintea să se calmeze și să își concentreze atenția în altă parte. Închide ochii, inspiră și expiră ușor – acest lucru sigur te va ajuta. Încearcă respirația abdominală în 4 timpi, stând în șezut: inspiră aerul încet, numărând 1….2….3….4. Reține aerul inspirat un timp. Expiră aerul încet, numărând 1….2….3….4”, explică psihoterapeuta.
Descoperirea valorilor personale. Cred că fiecare dintre noi poate admite că acesta este momentul în care lumea stă în loc, timpul se oprește puțin pentru a te ajuta să te redescoperi, să îi vezi mai bine pe ceilalți și, cel mai important, să conștientizezi la un nivel mai profund valorile. Trăirea valorilor înseamnă să alegem să ne trăim prezentul, să ne trăim propria viață, înseamnă acceptarea noastră așa cum suntem, înseamnă acceptarea celorlalți, a vremurilor, a incertitudinilor, a viitorului așa cum vine el – de multe ori imprevizibil”, conchide psihoterapeuta Andreea Bob.
