Promo-LEX cere reabilitarea și protecția activistului civic Vadim Pogorlețchi, eliberat după peste trei ani de detenție ilegală în stânga Nistrului
Activistul civic și apărătorul drepturilor omului Vadim Pogorlețchi a fost eliberat luni, 17 noiembrie, după o detenție ilegală prelungită (peste trei ani) în regiunea transnistreană, aflată sub controlul structurilor de ocupație din Tiraspol. Conform unui comunicat al Asociației Promo-LEX, eliberarea sa vine în contextul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat anterior încălcări grave ale drepturilor activistului civic în perioada unei detenții anterioare, iar pe 27 octombrie 2025 a și comunicat un al doilea dosar – Pogorlețchi (nr. 2) c. R. Moldova și Federația Rusă – referitor la detenția acestuia din 2022–2025.
Asociația Promo-LEX salută această eliberare și îndeamnă Guvernul R. Moldova să asigure „reabilitarea completă și protecția lui Vadim Pogorlețchi, subliniind că eforturile susținute ale partenerilor de dezvoltare și ale instituțiilor naționale și internaționale de drepturile omului au contribuit decisiv la obținerea libertății sale”.
Detalii despre Vadim Pogorlețchi
Vadim Pogorlețchi este un activist civic și apărător al drepturilor omului, cetățean al R. Moldova, cu studii în drept și economie. Între anii 2000–2008 a fost administrator al unor publicații socio-politice din stânga Nistrului, cunoscute pentru atitudinea critică față de regimul de facto de la Tiraspol. Pentru această opoziție deschisă, el a devenit o țintă a represiunii locale, subliniază Promo-LEX.
În perioada 2010–2015, Pogorlețchi a fost deținut ilegal în Penitenciarul nr. 1 din Tiraspol și în închisoarea din satul Hlinaia, ca represalii la activismul și criticile sale publice. Ulterior, în urma unei cereri individuale (nr. 3020/13) depuse la CtEDO, Curtea i-a dat câștig de cauză: a constatat încălcarea gravă a drepturilor sale fundamentale pe durata primei detenții ilegale (inclusiv tratamente inumane în detenție și lipsa unui recurs efectiv). Acest precedent a confirmat responsabilitatea Federației Ruse (pentru „controlul efectiv” exercitat asupra administrației de facto transnistrene) în încălcările suferite de Pogorlețchi.
În 25 august 2022, Vadim Pogorlețchi a fost din nou reținut ilegal la Tiraspol, după ce ar fi fotografiat o unitate militară (comisariat paramilitar) din oraș. În aceeași zi, așa-numitele structuri de securitate („MGB”) l-au acuzat de nesupunere și l-au prezentat în fața unei „instanțe” neconstituționale, care l-a condamnat arbitrar la 7 zile de arest contravențional, sub pretextul neîndeplinirii ordinelor agenților „MGB” locali de a înceta fotografierea. Ulterior, cazul său a escaladat: a fost inițiat un dosar penal fabricat împotriva lui Pogorlețchi, acuzațiile fiind recalificate în „înaltă trădare de patrie”, menționează Asociația.
„Deși Pogorlețchi nu deține cetățenia așa-numitei „RMN”, iar loialitatea sa juridică aparține exclusiv Republicii Moldova, așa-zisa „judecătorie Tiraspol” l-a acuzat că ar fi trădat un regim nerecunoscut. În plus, i s-a imputat și „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”, o incriminare ideologică introdusă în „legislația” locală, care sancționează opiniile critice față de prezența militară rusă în regiune. În august 2025, în cadrul unui pretins proces de judecată cu ușile închise, Vadim Pogorlețchi a fost condamnat ilegal la 16 ani de închisoare de către pretinsa instanță de la Tiraspol, sub acuzațiile fabricate de „înaltă trădare” și „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”
Pe durata detenției 2022–2025, Pogorlețchi a fost supus unui regim de izolare aproape totală, în condiții extrem de precare și inumane. El a fost încarcerat în Penitenciarul nr. 3 din Tiraspol – cunoscut pentru condițiile degradante – fără acces la asistență medicală adecvată și fără posibilitatea de a comunica cu exteriorul. Mărturiile altor deținuți eliberați ulterior au dezvăluit detalii șocante: Pogorlețchi a fost ținut perioade îndelungate în celulă solitară, în spații supraaglomerate, fără lumină naturală sau ventilație corespunzătoare, în încăperi neîncălzite pe timp de iarnă (temperaturi chiar și de +5°C) și infestate de mucegai și paraziți. Hrana furnizată a fost de o calitate atât de proastă încât supraviețuirea sa a depins adesea de alimente aduse din exterior, iar accesul la apă potabilă și la servicii medicale a fost practic inexistent. Mai mult, dosarul său a fost secretizat, astfel că nici măcar avocatul și familia nu au putut obține informații complete despre acuzații sau stadiul procedurilor.
Timp de aproape trei ani, Vadim Pogorlețchi a fost deținut în izolare completă față de lumea exterioară, fără a i se permite vreo legătură cu familia sau societatea civilă. Nu a avut dreptul la niciun apel telefonic și la nicio vizită din partea rudelor (…)”, remarcă Promo-LEX.
CtEDO, despre cazul Pogorlețchi (nr. 2)
Pe 27 octombrie 2025, CtEDO a comunicat Guvernelor R. Moldova și Federației Ruse un grup de 28 de cauze privind detențiile ilegale din stânga Nistrului (dosarul grupat Olga Kruglova și alții c. Republica Moldova și Rusia). Printre aceste cazuri se află și cererea cu nr. 8/23, Pogorlețchi (nr. 2) c. Republica Moldova și Federația Rusă, care vizează detenția recentă (2022–2025) a lui Vadim Pogorlețchi. Reclamațiile înaintate de avocații săi la CtEDO invocă, între altele, încălcarea Articolului 3 din Convenție (interzicerea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante), având în vedere condițiile inumane de detenție la care a fost supus (celule supraaglomerate, fără lumină și igienă adecvată, lipsa asistenței medicale etc.), precum și încălcarea Articolului 5 §1 (dreptul la libertate și siguranță), întrucât privarea sa de libertate a fost dispusă de „autorități” neconstituționale și fără nicio bază legală recunoscută.
„De asemenea, cererea denunță violarea Articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie), având în vedere percheziția ilegală a domiciliului său la 31 august 2022 și interdicția absolută a vizitelor familiei pe durata detenției, precum și a Articolului 13 (dreptul la un recurs efectiv), dat fiind că în regiunea transnistreană nu există remedii disponibile pentru astfel de abuzuri”, susține Asociația.
Avertizările instituțiilor pentru drepturile omului
Asociația Promo-LEX evidențiază că eliberarea lui Vadim Pogorlețchi nu a fost un gest de clemență al regimului de la Tiraspol, ci rezultatul unei presiuni externe și interne concertate, exercitate de numeroși actori. Pe plan internațional, partenerii de dezvoltare ai R. Moldova – inclusiv Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, precum și guvernele unor state prietene – s-au implicat activ în susținerea cauzei lui Pogorlețchi. Misiunea OSCE din Moldova a transmis în mod repetat demersuri oficiale către Tiraspol, solicitând eliberarea imediată și necondiționată a acestuia. De asemenea, tema respectării drepturilor omului în stânga Nistrului, și în special cazul Pogorlețchi, a fost abordată în dialogul cu structurile din Tiraspol.
Promo-LEX, apel către autoritățile R. Moldova
Asociația Promo-LEX solicită Guvernului R. Moldova să întreprindă „acțiuni imediate și concrete pentru reabilitarea completă a lui Vadim Pogorlețchi și pentru prevenirea unor situații similare pe viitor”. În acest sens, Promo-LEX cere autorităților:
- Reabilitarea juridică– Investigarea deplină a cazului lui Vadim Pogorlețchi de către organele de urmărire penală constituționale și recunoașterea formală a caracterului ilegal și politic al detenției sale.
- Reabilitarea medicală și psihologică – Având în vedere consecințele grave pe care detenția îndelungată și abuzurile le-au avut asupra integrității fizice și psihice a lui Vadim Pogorlețchi, Guvernul trebuie să îi asigure imediat accesul la servicii medicale gratuite (investigații, tratament și recuperare) și la consiliere psihologică specializată.
- Măsuri de protecție – Promo-LEX cere instituțiilor de securitate și de aplicare a legii să ia măsuri prompte pentru protejarea lui Vadim Pogorlețchi și a familiei sale împotriva oricăror posibile represalii sau hărțuiri.
Cazul lui Vadim Pogorlețchi scoate în evidență un fenomen sistemic: de peste trei decenii, în regiunea transnistreană persistă practici de detenție arbitrară, tortură, procese inechitabile și instrumentarea deținuților politici ca „monedă de schimb” în negocieri, remarcă Asociația.