Programul național de învățare a limbii române va continua în următorii trei ani. Ce ar urma să se schimbe și cât plănuiește statul să cheltuie pentru organizarea cursurilor gratuite
Statul va continua să organizeze cursuri de limbă română și în următorii ani. Programul național de învățare a limbii române pentru anii 2026-2028 se află în prezent în avizare și urmează să fie aprobat de Guvern ulterior, conform reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Costul estimat al programului, pentru perioada de trei ani, se ridică la peste 240 de milioane de lei, conform unui document consultat de ZdG.
Programul stabilește direcțiile prioritare de dezvoltare și consolidare a competențelor de comunicare în limba română, în vederea „asigurării coeziunii sociale, a incluziunii lingvistice și a integrării civice a tuturor cetățenilor R. Moldova”.
Conform unui comunicat de presă, o atenție sporită este acordată minorităților naționale, persoanelor revenite din diaspora, refugiaților, precum și copiilor și elevilor nou-veniți din alte comunități lingvistice și culturale. Pentru aceste categorii sunt prevăzute mecanisme de sprijin lingvistic și educațional, măsuri de adaptare curriculară, trasee diferențiate de învățare a limbii române și intervenții educaționale menite să faciliteze integrarea educațională și socială și să reducă decalajele de competență.
Potrivit unui proiect, în ultimii trei ani au fost organizate cursuri gratuite de învățare a limbii române pentru diverse categorii profesionale (justiție, medicină, economie, educație, personal auxiliar), fiind instruite 25 de mii de persoane adulte. Totodată, au fost organizate tabere de odihnă cu „program educațional complex în limba română și de imersiune culturală”, incluzând circa 1200 de copii/elevi și 712 cadre didactice și adulți alolingvi.
Femeile reprezintă majoritatea covârșitoare a cursanților în ambele perioade de cursuri organizate anterior, cu un procent care a crescut de la aproape 76% în 2023 la peste 81% în 2024. Deși numărul bărbaților înscriși la cursurile de limba română a crescut ușor (de la 2 467 la 2 759), numărul femeilor a crescut mult mai rapid, de la 7 725 la 11 979. În 2024, pentru fiecare bărbat înscris, au existat peste 4 femei înscrise, „consolidând programul ca fiind predominant feminin”, a observat MEC.




Noutățile Programului național de învățare a limbii române pentru anii 2026-2028
Comparativ cu Programul anterior, proiectul pentru anii 2026-2028 ar urma să introducă „o abordare mai clar orientată pe competențe”, prin alinierea predării, învățării și evaluării limbii române la nivelurile de competență prevăzute de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi.
Programul urmează să pună un accent sporit pe dezvoltarea comunicării orale și a utilizării funcționale a limbii române în contexte educaționale, sociale și profesionale reale, precum și pe corelarea rezultatelor școlare cu mecanismele naționale de certificare a competențelor lingvistice.
O altă noutate a Programului o constituie integrarea sistemică a educației multilingve și extinderea utilizării abordării Content and Language Integrated Learning (CLIL) în instituțiile de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, în scopul consolidării utilizării limbii române ca limbă de instruire și comunicare. Totodată, Programul prevede modernizarea curriculumului, diversificarea și digitalizarea resurselor educaționale, precum și dezvoltarea unui cadru unitar de formare inițială și continuă a cadrelor didactice care predau limba română ca limbă nematernă.
De asemenea, programul include „măsuri specifice de susținere a elevilor alolingvi care întâmpină dificultăți în învățarea limbii și literaturii române, prin implementarea unor programe remediale dedicate”. Aceste intervenții vizează consolidarea competențelor de comunicare în limba română și ar urma să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor școlare, inclusiv la evaluările de absolvire a gimnaziului și la examenul național de bacalaureat.
Măsuri de motivare a cadrelor didactice
Conform MEC, un „element central” al noului Program îl constituie perfecționarea angajaților din sistemul educațional. Sunt prevăzute „măsuri de motivare a cadrelor didactice care predau limba română”, inclusiv prin stimularea avansării în ierarhia gradelor didactice, ca „instrument strategic de creștere a calității profesionale și de retenție a personalului, în special în instituțiile de învățământ din zonele preponderent locuite de minoritățile naționale”.
Intervențiile Programului vizează dezvoltarea programelor de recalificare destinate cadrelor didactice care optează pentru predarea limbii și literaturii române elevilor alolingvi.
În același timp, se urmărește consolidarea competențelor de comunicare profesională în limba română ale profesorilor deja implicați în acest proces, în vederea creșterii nivelului de calificare până la nivelul C1 pentru o proporție „semnificativă a personalului didactic din școlile alolingve”.
Programul ar urma să sprijine totodată progresul profesional prin oferirea de suport instituțional pentru obținerea gradelor didactice superioare.
Motivarea tinerilor specialiști: burse majorate și indemnizații
Mai mult, Programul prevede implementarea unor măsuri de motivare și retenție a tinerilor specialiști, inclusiv majorarea cuantumului burselor pentru studenții de la specialitatea Limba și literatura română, acordarea unei indemnizații de relocare și asigurarea transferurilor cu destinație specială pentru susținerea angajării și menținerii tinerilor profesori în sistemul educațional, „cu accent pe instituțiile din zonele defavorizate și din comunitățile preponderent alolingve”. În 2027 ar urma o creștere a
cuantumului burselor acordate cu 15%.
„Proiectul Programului acordă o importanță sporită educației timpurii, învățământului profesional tehnic, învățământului superior și educației adulților, asigurând continuitatea dezvoltării competențelor lingvistice pe întreg parcursul educațional și profesional. De asemenea, sunt consolidate mecanismele de monitorizare, evaluare și utilizare a datelor, pentru a fundamenta deciziile de politică publică și a spori impactul intervențiilor”, mai notează MEC.
Programul național pentru învățarea limbii române pentru anii 2026-2028 by Ziarul de Gardă