Numărul persoanelor recunoscute cu dizabilități, în descreștere în ultimii ani în R. Moldova. Mai multe date, prezentate de BNS cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități

Persoanele recunoscute cu dizabilități (beneficiari de pensii de dizabilitate și alocații sociale de stat de dizabilitate) reprezintă circa 7 la sută din populația cu reședință obișnuită a țării. Cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, marcată anual la 3 decembrie, Biroul Național de Statistică a prezentat informații privind situația persoanelor cu dizabilități în anul 2024.

La 1 ianuarie 2025, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, numărul beneficiarilor de pensii de dizabilitate și alocații sociale de stat de dizabilitate în R. Moldova a constituit 160 de mii de persoane, inclusiv 11 400 de copii cu vârsta de 0-17 ani. Persoanele cu dizabilități au reprezentat 6,7% din populația cu reședință obișnuită, iar copiii cu dizabilități au constituit 2,3% din numărul total al copiilor (de până la 18 ani) cu reședință obișnuită din R. Moldova.

Aproape fiecare a doua persoană cu dizabilitate s-a încadrat în categoria celor cu dizabilitate accentuată

Distribuția pe grade a persoanelor cu dizabilități denotă o preponderență a persoanelor cu dizabilitate accentuată – 55,1%, ponderea celor cu dizabilitate medie constituind – 28,4%, iar a celor cu dizabilitate severă – 16,5% (gradele I, II și III se echivalează cu dizabilitatea severă, accentuată și dizabilitatea medie).

Majoritatea persoanelor recunoscute cu dizabilități sunt de vârsta 30-45 de ani

Din numărul total de persoane cu dizabilități, 59,8 mii de persoane (37,4%) aveau vârsta de 30-54 de ani, 50,1 mii de persoane (31,3%) – vârsta de 55-64 de ani, 29,7 mii de persoane (18,5%) aveau peste 65 de ani, 10,8 mii de persoane (6,7%) – de 16-29 de ani și 9,7 mii persoane (6,0%) – cu vârsta de 0-15 ani.

Bărbații sunt majoritari în rândul persoanelor recunoscute cu dizabilități

La 1 ianuarie 2025, în structura persoanelor cu dizabilități, ponderea bărbaților a constituit 52,2%. Ponderea bărbaților cu dizabilități în numărul total al bărbaților a fost mai mare cu 1,6 puncte procentuale, față de ponderea femeilor cu dizabilități în numărul total de femei.

Pe regiuni, ponderea persoanelor cu dizabilități care au beneficiat de prestații sociale în numărul total al populației cu reședință obișnuită este mai mare în regiunea UTA Găgăuzia – 8,6% și regiunea Centru (7,9%). Totodată, cea mai mare pondere se atestă în raionul Șoldănești (17,0%), Telenești (10,6%), Edineț (9,9%), Rezina (9,4%) și în raionul Sîngerei (9,1%).

Beneficiari de alocații sociale de stat de dizabilitate sunt preponderent persoanele cu dizabilități din copilărie

La 1 ianuarie 2025, din numărul de persoane cu dizabilități care erau beneficiari de alocații sociale de stat (61 400 de persoane), aproape fiecare al doilea beneficiar a fost persoană cu dizabilitate din copilărie (46,0%) și aproape fiecare al cincilea beneficiar (18,6%) – copil cu dizabilitate în vârstă de până la 18 ani. Femeile au constituit 40,1% în structura beneficiarilor de alocații sociale de stat.

Dizabilitatea primară

Numărul persoanelor recunoscute pentru prima dată cu dizabilitate este în scădere față de anul precedent

Conform datelor Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, în anul 2024, s-au adresat pentru a fi expertizate 14 200 de persoane. Dintre acestea, au fost recunoscute cu dizabilitate primară 12,3 mii persoane (87,1%), inclusiv 10,7 mii adulți (86,7 %) și 1,6 mii copii (13,3%). Ponderea persoanelor cu dizabilitate primară, a fost mai mare în mediul rural și a constituit 62,7% în anul 2024.

Astfel, în anul 2024, în medie la 10 mii locuitori în vârstă de 18 ani și peste au revenit 57 de persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară, comparativ cu 45 de persoane adulte la 10 mii locuitori de vârsta respectivă, înregistrate în anul 2020.

Dizabilitatea primară este acordată preponderent persoanelor care suferă de tumori și boli ale aparatului circulator

Cauzele principale care au determinat dizabilitatea primară au fost tumorile (17,0%), bolile aparatului circulator (16,3%) și bolile sistemului osteo–articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (15,2%). În mediul urban, predominante au fost tumorile (20,4%), iar în mediul rural, bolile aparatului circulator (16,6%).

În anul 2024, printre principalele boli care au determinat dizabilitatea severă au fost tumorile (27,9%), tulburările mentale și de comportament (26,0%) și bolile aparatului circulator (15,4%). Dizabilitatea accentuată a fost acordată preponderent persoanelor care au suferit de tumori (22,2%), boli ale aparatului circulator (18,2%) și boli ale sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (13,2%). În cazul dizabilității medii, în topul afecțiunilor s-au plasat bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv (24,1%), bolile aparatului circulator (14,8%) și bolile endocrine și de nutriție (11,8%). 

Protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Mărimea medie a pensiei de dizabilitate este mai mică decât mărimea medie a pensiei în general

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2025, mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 2 648 de lei comparativ cu mărimea medie a pensiei per total pensionari – 3 975 de lei. În funcție de gradul de dizabilitate, mărimea medie a pensiei s-a diferențiat, constituind 1 993 de lei pentru persoanele cu dizabilitate medie, 2 842 de lei pentru persoanele cu dizabilitate accentuată și 3 167 de lei pentru cele cu dizabilitate severă. Comparativ cu 1 ianuarie 2021, mărimea medie a pensiei de dizabilitate s-a majorat cu 74,7%, în timp ce mărimea medie a pensiei per total pensionari a crescut cu 88,9%. Pentru participanții la lichidarea avariei de la Cernobîl și militarii în termen mărimea medie a pensiei de dizabilitate a constituit 5 966 de lei și, respectiv, 2 685 de lei.

Majoritatea copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt integrați în școlile obișnuite

În anul de studii 2024/25, în instituțiile de învățământ din țară au fost înscriși 11,1 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, inclusiv 10,6 mii de elevi în instituții de învățământ general și 0,5 mii elevi – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

În instituțiile de învățământ general, în anul de studii 2024/25, învățau 9,1 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și 1,5 mii de elevi cu dizabilități. Comparativ cu anul de studii 2023/24, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități a înregistrat o creștere de 7,6%. Din total elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități 67,7% sunt băieți (67,0% în anul de studii 2023/24).

În ultimii ani, s-a constatat o scădere continuă a numărului de școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (de la 10 unități în anul de studii 2020/21, la 6 unități în anul de studii 2024/25). Numărul de elevi din acestea în perioada analizată a înregistrat o scădere nesemnificativă (de la 541 persoane la 523 persoane), majoritatea elevilor rămânând a fi cei cu deficiențe intelectuale – 77,2%.

Persoanele cu dizabilități pe piața forței de muncă

Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii este limitată

Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități, în anul 2024, a constituit 18,4% în comparație cu 48,1% la persoanele fără dizabilitate. Printre bărbații cu dizabilități, rata de participare a fost de 19,6%, iar în cazul femeilor de 16,9%. În mediul urban, rata de participare a constituit 25,0%, iar în mediul rural – 15,0%.

Rata șomajului la persoanele cu dizabilități a fost de 4,9% față de 3,9% în rândul șomerilor fără dizabilitate. În distribuția pe sexe, acest indicator a înregistrat valorile: 5,6% pentru bărbați și 4,0% pentru femei. Rata șomajului la persoanele cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (7,2%) în comparație cu rata pentru cele din mediul rural (3,0%).

Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de trei ori mai mică comparativ cu cea a persoanelor fără dizabilități

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate într-o proporție mult mai mică: în timp ce rata de ocupare a persoanelor fără dizabilitate a fost de 46,2%, în rândul persoanelor cu dizabilități aceasta a constituit doar 17,5%. La bărbați, cel de-al doilea indicator a înregistrat 18,5%, la femei, respectiv 16,2%. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (23,2%) în comparație cu cea din mediul rural (14,6%).

Persoanele cu dizabilități sunt ocupate mai mult în sectorul servicii

Din distribuția persoanelor cu dizabilități ocupate după sectoare economice, rezultă că peste jumătate din aceștia au lucrat în sectorul servicii (58,3%), urmate de sectoarele agricol (29,3%) și industrie și construcții (12,4%). În sectorul servicii, predomină angajații din învățământ și comerț (22,6% din total ocupare).

Durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate cu dizabilități a fost mai mică, comparativ cu durata medie a săptămânii de lucru la persoanele ocupate fără dizabilități (37,8 ore/săptămână și, respectiv, 39,5 ore/săptămână).

Din distribuția persoanelor ocupate cu dizabilități după ocupații, rezultă că marea majoritate au avut ocupații cu calificare medie (46,0%), urmate de persoanele cu calificare înaltă (28,0%), comparativ cu 52,4% și, respectiv 33,7%, în cazul persoanelor fără dizabilități. Ponderea lucrătorilor cu calificare joasă a fost mai mare la persoanele cu dizabilități – 26,0%, comparativ cu 13,9% în cazul persoanelor fără dizabilități.

Persoanele cu dizabilități, în căutarea unui loc de muncă

Conform datelor Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, pe parcursul anului 2024 au fost înregistrate circa 1,5 mii de persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă, din aceștia 800 de persoane au fost înregistrate cu statut de șomer. Distribuția persoanelor cu dizabilități înregistrate cu statut de șomer, conform gradului de dizabilitate a fost următoarea: 3,2% – dizabilitate severă, 34,8% – dizabilitate accentuată, 62,0% – dizabilitate medie. Au fost plasați în câmpul muncii 229 de șomeri cu dizabilități (27,9% din total șomeri cu dizabilități înregistrați).