Maratonul studiilor online: între utopie și realitate

20 de ore de pregătire pentru o zi de predare online

Natalia Stibelschi este profesoară de biologie și chimie la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cimișlia și este mamă a trei copii, dintre care unul este elev. Ea spune că pentru a se pregăti de o zi de predare online acordă mai mult timp – peste 20 de ore. Astfel, petrece foarte mult timp în fața calculatorului, copiii săi rămânând fără supraveghere. Pe lângă toate acestea, mai trebuie să pregătească temele cu fiica sa, care este în clasa întâi. Natalia spune că chiar dacă este tânără, întrucât anterior nu a lucrat cu platformele de predare online, îi este greu să le mânuiască. „La clasele de liceu eu nu sunt pregătită să lucrez cu platforma Zoom sau Google Classroom”, susţine Stibelschi. Din acest motiv profesoara pregătește mai întâi suportul teoretic în Powerpoint, se conectează cu elevii prin Viber, Discord, analizează tema și întrebările care apar. Ca sttemă pentru acasă, elevii completează fișe și le transmit în privat profesoarei pentru verificare. Din spusele ei, această procedură ia mult timp. „Pentru copiii care vor să învețe, studiile online nu sunt un impediment, dar acesta e un procent foarte mic. Cu ceilalți e complicat”, a conchis Stibelschi.

„Nici pe aproape nu este ceea ce își imaginau elevii și părinții”

Ana Turtureanu, învățătoare la Liceul Teoretic „Nicolae Casso” din satul Chișcăreni, raionul Sângerei, spune că părinții, copiii și profesorii s-au așteptat ca instruirea la distanță să fie un proces interactiv, dar întrucât profesorii nu stăpânesc platformele educaționale suficient de bine, ei nu pot asigura acest lucru. „Deși suntem tineri și o ducem mai bine la nivelul tehnologiilor, trebuie să recunoaștem că nu am fost pregătiți pentru un astfel de scenariu. Încercăm să improvizăm niște lecții online și toți avem niște așteptări despre modul în care trebuie să aibă loc acest lucru, dar nici pe aproape nu este ceea ce își imaginau elevii și părinții”, menționează învățătoarea. Colegii ei spun că la ultimele formări profesionale la care au participat nu au învățat nimic nou și că ar fi bine să aibă loc niște formări şi instruiri privind platformele online de învățare. 

„Părinții și elevii nu posedă cunoștințe vaste de orientare pe rețelele de comunicare”

„Din acest considerent nici nu am încercat să lucrez pe platforme ca Zoom sau Google Classroom, deoarece mi-am dat seama că majoritatea părinților au doar Viber. Și mai dificil este atunci când într-o familie sunt doi sau trei copii, dar nu exista numărul necesar de gadgeturi”, precizează Turtureanu. Din acest motiv, este imposibil să se respecte un orar al lecțiilor, iar profesorii sunt conștienți de faptul că părinții nu pot să le pună la dispoziție copiilor telefonul sau calculatorul. Întrucât nu toate gadgeturile sunt performante, calitatea pozelor efectuate este rea, iar acest lucru face complicată evaluarea.

„Au răspuns cu un like doar la anunțul despre vacanță”

Învățătoarea Turtureanu afirmă că în procesul de învățare online contează mult și pe responsabilitatea părinților. „Dacă până acum mulți dintre ei spuneau că elevii nu spun ce teme au pentru acasă sau îi mint, spre exemplu săptămâna trecută, din 14 elevi am lucrat doar cu 8-9 elevi: intrau, vedeau cerințele pe care le-am înaintat, dar până vineri nu veneau cu niciun feedback. Au răspuns cu un like doar la anunțul despre faptul că săptămâna aceasta elevii vor avea vacanță. Asta spune multe”, a menționat învățătoarea. 

„Cu elevii care nu au conexiune la internet se ia legătura prin telefonul fix”

Toți profesorii care activează la Gimnaziul din Ermoclia, raionul Ștefan-Vodă, predau lecțiile online, a explicat Tatiana Șargarovschi, directoarea gimnaziului. Din spusele ei, chiar și profesorii mai în vârstă s-au implicat, iar pe o profesoară a ajutat-o nepotul să învețe cum să se folosească de platformele online. „Majoritatea profesorilor lucrează prin intermediul Skype-ului, iar o parte, care nu dispun de calculator, lucrează prin Viber. Profesorii le trimit elevilor fișele de lucru, iar elevii transmit răspunsurile”, precizează Șargarovschi. Ea a explicat că cu elevii care nu au conexiune la internet se ia legătura prin telefonul fix. Acestora li se dau însărcinări sau li se comunică ce sarcini din manuale să efectueze. Totuși, evaluarea lor urmează să se facă îndată cum vor fi găsite alte soluții de conectare la internet, a explicat directoarea. Împreună cu administrația publică locală au ajuns la două familii care nu s-au conectat online de la începutul studiilor, pretinzând că nu au știut. „Probabil, după aceste situații va trebui să revedem procesul educațional”, a conchis directoarea.

În jur de 8% dintre profesori și elevi nu au acces la resurse tehnice sau conexiune la internet

În raionul Leova sunt copii care nu au nici măcar telefon, iar într-o localitate, din spusele lui Alexandru Gospodinov, șeful Direcției de Învățământ Leova, din 20 de copii, foarte puțini au internet. „Aceste date au fost transmise MECC și, probabil, vor fi contractați furnizorii raionali de prestare a serviciilor internet pentru a conecta acești copii”, a menționat șeful direcției. Potrivit acestuia, administrațiile instituțiilor de învățământ și profesorii sunt rugați să transmită zilnic date despre starea de sănătate a copiilor, iar săptămânal – despre modul în care decurge sistemul de instruire, despre accesul elevilor la rețeaua de internet sau la resursele tehnice. Potrivit informației oferite de ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, la 31 martie, în R. Moldova există 1232 de instituții de învățământ, 329 170 de elevi și 24 688 de cadre didactice. În jur de 20% dintre aceștia nu au acces la resurse tehnice sau conexiune la internet. Ulterior, la conferința de presă susținută la întâi aprilie, ministrul a anunțat că 92,78% din numărul total al cadrelor didactice și al elevilor din învățământul general, au participat în procesul educațional la distanță. Potrivit lui, MECC caută soluții pe termen scurt și lung pentru a rezolva problema dotării tehnice a elevilor și a cadrelor didactice din suportul donatorilor străini și a prestatorilor locali de servicii de internet.

„Copiii mei sunt mari și s-au acomodat”

Dacă în localitățile rurale profesorii și părinții se confruntă cu problema lipsei gadgeturilor sau a conexiunii la internet, în Chișinău lucrurile stau altfel. Natalia Țurcan are trei copii, dintre care doi sunt elevi la un liceu din Chișinău. Ea spune că îndată ce a fost anunțată suspendarea procesului de învățământ, copiii ei au trecut la învățarea online. „Copiii mei sunt mari și deja s-au acomodat. Au camere separate, se închid în camere și nu este chiar o problemă mare”, susţine femeia. Activitățile extrașcolare sunt și ele organizate online. Natalia spune că fiul ei cântă la pian, înregistrează, apoi corectează greșelile. De asemenea, acasă face exerciții cu mingea pentru antrenamentele de waterpolo. „Problema este că nu poate cânta ziua, atunci când sora mai mare are lecții online, mai scapă mingea, iar vecina de jos are copil nou-născut. Nu am idee ce fac copiii care trăiesc în apartamente mici sau cei care sunt plecați la bunei. Nu cred că elevii din clasele primare fac față situației”, a mai spus femeia.

„E haos în grupurile în care elevii au lecții”

V. V. este mama unei eleve care învață la un liceu din Ungheni. Din frică de a nu-i fi discriminat copilul, a refuzat să i se facă public numele. Din spusele ei, fiica are propriul telefon, însă își face griji că dacă această situație va continua, familia nu va avea posibilitatea să achite internetul. „Să vă spun sincer, e foarte complicată situația cu lecțiile online. E un haos în grupurile în care elevii au lecții. Fiica mea este mai retrasă nu reușește să vină cu răspunsuri”, spune femeia. 

Din spusele ei, profesorii nu sunt pregătiți să organizeze lecții online. Temele sunt transmise pe diferite grupuri: Messenger, Viber, Google Classroom, Discord. „Dacă se predau toate lecțiile pe o platformă, era să fie mai ușor. Profesorilor de vârstă înaintată le vine mai greu sa folosească aceste platforme și transmit temele prin dirigintele clasei. Spre exemplu, la matematică și la limba engleză tema nu este explicată. Li se scrie denumirea temei și exercițiile pe care le au de rezolvat”, a precizat V.V. 

Deoarece nu au gadgeturi performante, unii copii ar putea fi marginalizați

Învățarea online este o soluție care a devenit obligatorie, odată cu instituirea regimului de carantină. „Ideal  ar fi ca toată lumea să primească câte un calculator și să se ofere internet pentru fiecare copil, dar acest lucru este utopic, în situația în care nu avem măști și dezinfectant”, a spus Virginia Rusnac, directoarea Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică. Ea consideră că vulnerabilitatea anumitor categorii de elevi în acest context capătă și alte aspecte de marginalizare. „Mă refer la familiile care nu au suficiente gadgeturi sau dacă le au, nu sunt atât de performante sau nu au acces suficient la internet, care le-ar permite elevilor să se simtă implicați într-un proces de informare sau de implicare de rând cu semenii lor”, a precizat Rusnac. Ea spune că la acest grup de copii este complicat de ajuns, ținând cont de restricțiile existente.

„Trebuie să fim conștienți că există familii în care copiii nu au ce mânca, dar mite să aibă acces la internet sau un telefon performant. Mulți elevi au acest acces doar pentru a comunica cu părinții plecați, dar asta este insuficient pentru a avea o lecție online. Internetul se consumă foarte repede”

Din spusele Virginiei Rusnac, este important ca să nu fie scăpat niciun copil din vizor, iar comunicarea intersectorială ar fi o soluție. „În fiecare familie ajunge cineva: un asistent medical, un medic, un polițist, un agent de la poștă care aduce ceva. Trebuie să existe o responsabilitate comunitară sporită, să fim atenți unii cu alții și să direcționăm persoanele spre suport sau măcar să le sesizăm, pentru a găsi soluții de intervenție. Suntem la etapa de responsabilitatea socială pentru toți, atât cea fizică, cât și cea psiho-emoțională”, a explicat Virginia Rusnac, directoarea Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică. 

Din ziua de 11 martie, din cauza pericolului infectării cu noul tip de coronavirus, COVID-19, instituțiile de învățământ din R. Moldova și-au sistat activitatea și au continuat procesul educațional online, adică „la distanță”. Ulterior, procesul educațional a fost suspendat pe toată perioada stării de urgență, adică până la 15 mai 2020.