La Gura Galbenei, din cauza coronavirusului și a secetei oamenii nu știu ce-i mai așteaptă

O dată la câțiva ani, R. Moldova este afectată de inundații, ploi torențiale, înghețuri atipice sau de alte fenomene naturale care aduc mari prejudicii agriculturii. Anul 2020, pe lângă faptul că populația se confruntă cu pandemia cauzată de noul coronavirus, este și un an secetos. În aceste condiții, recoltele agricole riscă să fie ratate.

Am plecat la Gura Galbenei, Cimișlia, într-o zi noroasă care, după lungi așteptări, prevestea venirea ploii. Știam că agricultorii de aici s-au mai confruntat cu secete severe și în alți ani, cum ar fi 1992, 2007, 2017 sau 2019 și îmi imaginam cât de mult așteaptă ei ploaia.

Pe viticultorul Dumitru Buliga din Gura Galbenei l-am întâlnit lângă locuința sa. L-am întrebat cum se descurcă în condiții de secetă. Viticultorul ne-a spus că singura sa soluție în acest an secetos sunt fântânile arteziene. A cărat foarte multă apă cu cisternele că să-și ude vița-de-vie, așa că la toamnă, speră el, cele două hectare de vie vor da ceva roadă.

„La noi, pe timp de secetă, mulți agricultori apelează la cisterne ca să-și stropească plantațiile. Am cărat foarte multă apă cu cisternele și am udat vița-de-vie. O altă sursă de apă, pe timp de secetă, sunt fântânile arteziene și râurile ce curg prin apropiere. Desigur, folosim această apă cu permisiunea administrației ecologice, contra plată”, ne-a spus Dumitru Buliga.

Schimbări climatice la Gura Galbenei

De obicei, R. Moldova se confruntă cu secete o dată la cinci ani în nordul ţării, şi o dată la trei ani în raioanele de sud şi în cele centrale. Mihai Rotaru, care de 49 de ani este inginer agronom în localitate, ne povestește cu durere despre consecințele secetei din acest an.

„Situația este foarte complicată. Anul trecut, nu a plouat aproape deloc, iar iarna aceasta nu am avut nici zare de fulg. Astea-s schimbările climatice… Am fost și am controlat stratul de umezeală, după prima ploaie și era cam 40, 50 cm umed în adâncime, în schimb, mai departe, sub stratul de sol, totul e uscat până la 3 m în jos. Ploaia de zilele trecute poate a ajutat puțin, dar, să ne rugăm Domnului să dea destulă ploaie, pentru a salva agricultura în acest an anevoios.

L-am întrebat pe Mihai Rotaru ce întreprinde el pe timp de secetă, fiind agronom de profesie. „Ce facem pe timp de secetă? Încercăm să reducem la minim lucrările tehnologice care provoacă pierderea umidității și uscarea solului. Parțial, folosim tehnologia Mini-Till, adică lucrăm solul mai mult la suprafață. Totodată, utilizăm preparate biologice care stresează mai puțin plantele și le fac să suporte mai ușor consecințele secetei”, ne-a explicat Mihai Rotaru.

La nivel mondial, apa potabilă reprezintă doar 1% din întreaga cantitate

Viceprimarul satului Gura Galbenei, Dumitru Borș, susţine că, pe timp de secetă, se întreprind diverse acțiuni care ar determina locatarii să folosească apa în mod rațional.

„La nivel mondial, apa potabilă reprezintă doar 1% din întreaga cantitate de apă, de aceea ea trebuie folosită rațional. La noi, din păcate, oamenii nu conștientizează ce reprezintă de fapt apa potabilă și o folosesc irațional. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii nu sunt bine informați. Resursele de apă sunt limitate, așa că, aici, la Gura Galbenei, am întreprins unele măsuri pentru a determina oamenii să utilizeze rațional apa. Atunci când își spală mașinile sau când stropesc grădinile – să folosească apa din fântânile de pe lângă gospodăriile lor. La noi, s-a ajuns chiar să discutăm despre stabilirea unei limite la consumul de apă”, ne-a explicat viceprimarul satului Gura Galbenei.

Pe timp de secetă, mulți agricultorii folosesc ca sursă de apă fântânile arteziene. Pentru ei și pentru agricultură, în general, aceste fântâni sunt o salvare. Am fost împreună cu directorul întreprinderii municipale „Tulumba Servicii”, care gestionează 4 fântâni arteziene în satul Gura Galbenei, să vedem acele fântâni. Nicolae Bodișteanu spune că acestea sunt prea puține pentru un sat atât de mare. Directorul „Tulumba Servicii” amintește și de alte 11 fântâni arteziene din localitate, care însă sunt nefuncționale, iar pentru a fi utilizate ar trebui mai întâi curățate, iar aceste lucrări implică cheltuieli mari.

„În primul rând, în caz de secetă, agricultorii se roagă la Dumnezeu să le dea apă, iar în al doilea rând, folosesc sistemele de irigare. Alții se străduiesc să se ocupe cu irigarea, luând apă de la fântânile din gospodăriile lor, sau fac sistemele de irigare din rezervele râurilor din Gură Galbenei, Gălbenița și Cogâlnic. Totuși, mulți se folosesc de fântânele arteziene. Păcat că din cele 15 astfel de fântâni, doar 4 sunt de folos. Da, aici apa se obține cu greu, iar lumea o folosește irațional, udă în grădini, spală mașinile cu apă din fântânile arteziene, de aceea mereu nu ne ajunge apă”, ne-a spus Nicolae Bodișteanu, directorul întreprinderii municipale „Tulumba servicii”, care gestionează cele 4 fântâni arteziene cu apă potabilă din satul Gura Galbenei.

Seceta, coronavirusul și creșterea prețurilor

Seceta extremă din 2019 are consecințe puternice și în prezent. În 2020, consecințele acelui an agricol se amplifică și din cauza pandemiei. Potrivit experților în economie, pandemia și seceta ar putea stimula creșterea prețurilor pe plan mondial la produsele alimentare.

Lângă un magazin din centrul satului cumpărătorii stăteau în rând pentru a intra după cumpărături. Ne-am apropiat de o bătrânică, Zinaida. Aceasta ne-a spus că „în loc sa scadă prețurile la produse alimentare, că suntem în situație de criză, ei vor sa scumpească totul”.

„Am primit pensia și mă duc să-mi mai cumpăr câte ceva, mă tem că s-a scumpi tot din cauza secetei. Şi virusul a mai dat peste noi… cine știe ce vremuri ne așteaptă”, adaugă femeia.

Seceta în R. Moldova devine un fenomen, aceasta lovește țara noastră aproximativ o dată la 2-4 ani. Cercetătorii avertizează că Moldova va fi și în anii următori lovită de secetă din cauza schimbărilor climatice.

Seceta în Moldova este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale naturii. În ultimele două decenii, secetele s-au semnalat mai frecvent, ele devenind tot mai intense. Astfel, în perioada 1990-2011, pe teritoriul R. Moldova s-au înregistrat 10 ani cu secete de diferită intensitate, care au dus la reducerea recoltei culturilor agricole.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat le recomandă agenților economici şi populației să consume rațional resursele de apă.