INFOGRAFIC Gestionarea crizei COVID-19 în Republica Moldova. Cronologia eveniminetelor de la începutul pandemiei – analiză ADEPT

În perioada martie – septembrie 2021 statisticile privind contaminarea cu COVID-19 au demonstrat evoluții, în general, previzibile. Startul, la 2 martie 2021, a procesului de vaccinare, pe categorii de persoane supuse riscului de contaminare, a dat un rezultat excelent în primele 3 luni de zile de la începutul campaniei de vaccinare. Dinamica pozitivă de combatere a pandemiei în primele luni estivale a coincis cu atingerea ratei maximale de vaccinare zilnică a populației. Ea s-a inversat odată cu răspândirea în țară a tulpinii Delta a virusului SARS COV-2 în paralel cu intensificarea circulației cetățenilor în zonele de odihnă de peste hotare și revenirea acasă, în vacanță, a cetățenilor moldoveni din străinătate. 

Asociația ADEPT a elaborat o notă analitică despre gestionarea crizei COVID-19 în perioada martie-septembrie 2021, care conține printre altele evoluția ratei de vaccinare și efectele corespunzătoare, contaminarea cu noua tulpină Delta, analiza geografică a cazurilor de import, jurisprudența CEDO privind vacinarea și măsurile întreprinse de autoritățile R. Moldova.

COVID-19 este o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul SARS-CoV-2, raportată pentru prima data la nivel mondial în decembrie 2019, iar în Republica Moldova la 7 martie 2020. Spre deosebire de alte țări, Moldova s-a confruntat cu un singur val al pandemiei, caracterizat printr-o creștere constantă a numărului de infectări, care s-a încheiat odată cu începutul vaccinării împotriva COVID-19 în martie 2021 și administrării celei de-a doua doze de vaccin. În vara anului 2021 în Moldova a fost confirmată prezența tulpinii Delta a virusului.

Gestionarea crizei COVID-19 în perioada martie-septembrie 2021

I. Inversarea evoluțiilor pandemice și măsurile de răspuns  

Pentru a face față noului val pandemic, autoritățile Republicii Moldova au întreprins un șir de măsuri în vederea eficientizării combaterii COVID-19:

• declararea stării de urgență în sănătate publică la nivel național, începând cu 10 septembrie 2021 și până la 30 octombrie 2021;
• modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP), cu scopul optimizării ponderii factorilor politico-administrativi și medico-sanitari, adică profesionalizarea pronunțată a CNESP;
• aprobarea unor măsuri noi pentru a preveni răspândirea COVID-19; 
• impunerea măsurilor de protejarea a sănătății publice împotriva COVID-19 prin prisma jurisprudenței CEDO, etc.   

II. Startul promițător, urmat de încetinirea procesului de vaccinare 

Descreșterea considerabilă a ratei de contagiozitate cu COVID-19, în lunile aprilie-iunie, se datorează, fără îndoială startului campaniei de vaccinare și dinamicii ascendente din perioada martie-iulie. 

Sondajele de opinie realizate recent, inclusiv sub auspiciile Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), au confirmat că aproximativ 55% din respondenții din Moldova intenționau să se vaccineze împotriva COVID-19. În acest context, este de remarcat că doar aproximativ o jumătate dintre cei care s-au declarat dispuși să se vaccineze (~28%) au încredere în vaccinuri, cealaltă jumătate arătându-se dispusă să se vaccineze pentru a nu supune apropiații riscului contaminării. Sondajele pun, de asemenea, în evidență un factor suplimentar, care subminează dinamica procesului de vaccinare – încrederea în vaccinurile unui anumit producător. Din păcate, acest factor este adesea speculat de către politicieni, care prin comportamentul lor influențează procesul de vaccinare.    

După demararea procesului de vaccinare, a existat în mod constant o ofertă de seruri diferite, certificate de Organizația Mondială a Sănătății (OMC), mult mai mare decât numărul doritorilor de a se vaccina. Actualmente, în a 7-a lună de la demararea vaccinării, mai puțin de ¼ (~22%) din locuitorii Republicii Moldova s-au imunizat cu schemă completă, ceea ce reprezintă aproximativ 1/3 din numărul necesar pentru atingerea plafonului preconizat de 70% către sfârșitul lunii noiembrie. Atunci când operăm cu datele sondajelor de opinie trebuie să luăm în considerație diferența dintre cercetările sociologice și statistica reală, care poate fi de ~20%. Astfel,  sunt persoane cărora le este rușine să recunoască că nu cred în vaccinare, dacă cred că majoritatea opiniei publice este pro, fiind vorba despre așa-zisa spirală a tăcerii. 

În orice caz, curba vaccinării zilnice se reflectă ca în oglindă față de rata contaminării, demonstrând o corelație foarte strânsă între descreșterea ratei de vaccinare și creșterea ratei contaminării. În astfel de circumstanțe, se poate constata că vaccinarea benevolă a populației tinde spre pragul de saturație, estimat conform sondajelor la limita de ~30%, desfășurându-se destul de lent, din inerție. Respectiv, MS a decis să renunțe la maratoanele de vaccinare pe motivul participării scăzute a populației, respectiv, a necorespunderii dintre resursele materiale, financiare și umane implicate, raportate la eficiența imunizării în cadrul activităților menționate. Concluzia principală care se impune în astfel de circumstanțe este că autoritățile Republicii Moldova, la fel ca și autoritățile din alte state, nu reușesc să combată eficient miturile despre vaccinare, în pofida campaniei de informare a cetățenilor. Principalele cauze ale acestei nereușite sunt după cum urmează:

• relaxarea care a intervenit după ridicarea restricțiilor odată cu îmbunătățirea situației pandemice, în mai-iunie 2021, a însemnat pentru multă lume terminarea pericolului și așteptări că un nou val nu se mai așteaptă. 
• majoritatea persoanelor reticente față de procesul de imunizarea a fost, cel mai probabil, supusă spălării pe creier de propaganda anti-vaccinare, susținută de anumite celebrități, inclusiv medici, care se opun vaccinării. Astfel de campanii au fost promovate în special pe rețelele de socializare.  

III. Importul tulpinii Delta a virusului SARS COV-2   

Scăderea ratei zilnice de vaccinarea a populației a coincis cu creșterea circulației cetățenilor în perioada vacanței de vară. În consecință, în perioada aprilie – septembrie 2021 au fost fixate aproximativ o mie de cazuri COVID-19 de import, ceea ce reprezintă ceva peste 5% din numărul total de cazuri. La 23 iulie 2021 MSMPS a confirmat răspândirea pe teritoriul Republicii Moldova a tulpinii Delta a virusului SARS COV-2. Confirmarea a avut loc după recepționarea probelor expediate de laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) către Institutul de virusologie din Berlin, Germania, privind monitorizarea circulației tulpinilor de SARS-CoV-2 prin metode de biologie moleculară și secvențiere. Din 15 probe expediate spre analiză de către ANSP, 12 probe (80%) au fost confirmate ca reprezentând tulpina Delta, răspândirea căreia a fost confirmată în 96 de țări, în iulie 2021. Experții MSMPS menționează că potrivit studiilor medicale varianta Delta (B1617.2), denumită și tulpina indiană, este de două ori mai contagioasă decât tulpina inițială, respectiv cu ~ 60% mai contagioasă decât tulpina britanică (Alpha). 

Analiza geografiei cazurilor de import, arată că este vorba despre statele unde cetățenii moldoveni se regăsesc în număr mare la muncă, studii sau preferă să se odihnească. Este vorba doar despre cazurile care au fost confirmate la intrarea cetățenilor în Republica Moldova.

Nu se cunoaște nimic despre modul în care persoanele respective au respectat regimul de carantină și dacă cineva a fost sancționat pentru nerespectarea acestui regim. Cert este că numărul cazurilor de import repetă foarte fidel imaginea referitoare la contaminarea lunară cu COVID-19.       

IV. Jurisprudența CEDO privind vaccinarea și măsurile întreprinse de autoritățile moldovene  

Jurisprudența CEDO, dezvoltată recent, stabilește că vaccinarea obligatorie atinge integritatea personală a cetățenilor, dar ea totuși poate fi impusă pentru protejarea sănătății publice. Așadar, vaccinarea obligatorie face parte din arsenalele guvernamentale pentru protejarea sănătății publice împotriva bolilor contagioase și se practică în unele țări, cum ar fi Cehia, Franța și Germania, în raport cu anumite virusuri – rujeola, oreionul și rubeola. Statele însă, oricum, au obligația să ia în considerare toți factorii relevanți pentru a se asigura că politicile pe care le impun în favoarea sănătății publice nu sunt disproporționate față de cei reticenți în privința vaccinării, de exemplu cei care dezvoltă alergii față de vaccinuri, etc. 

De aceea, guvernele trebuie să elaboreze diferite strategii pentru a încuraja oamenii să se protejeze de bolile contagioase. Strategiile respective pot include campanii ample de informare și diverse stimulente,  care ar permite circulația liberă, accesul la evenimente sociale și culturale, precum și la săli de sport, hoteluri și restaurante pentru persoanele cu imunitate COVID-19, fie prin vaccinare completă, fie prin recuperare după boală.

Principala regulă privind vaccinarea, examinată prin prisma drepturilor omului, se rezumă la faptul că, la fel ca și orice altă intervenție medicală, trebuie să se bazeze pe consimțământul liber și informat al destinatarului. Dar această regulă nu este absolută. În Solomakhin vs. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) a considerat că vaccinarea obligatorie interferează cu dreptul unei persoane la integritate, protejat în conformitate cu articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Cu toate acestea, Curtea a concluzionat că o astfel de interferență poate fi justificată dacă este considerată o „necesitate de a controla răspândirea bolilor infecțioase”. Ulterior CEDO a pronunțat hotărârea larg anticipată în Hotărârea Vavřička vs. Republicii Cehe, dezvoltând implicațiile referitoare la vaccinarea obligatorie.   

Concluziile de bază privind eventualele măsuri întreprinse în procesul de combatere a pandemiei COVID-19 sunt că guvernele au libertatea să utilizeze, deopotrivă, sancțiuni economice și stimulente pentru a încuraja vaccinarea împotriva COVID-19. Dar aceste măsuri urmează a fi utilizate cu precauție. Necesitatea impunerii unor mijloace obligatorii pentru asigurarea unei rate înalte a vaccinării ține de efectele practice ale procesului de vaccinare. 

În contextul jurisprudenței CEDO, menționate succint mai sus, măsurile întreprinse în septembrie 2021, de autoritățile Republicii Moldova în vederea combaterii noului val de COVID-19, în vigoare din 1 octombrie 2021, sunt conforme. Aceste măsuri țintesc găsirea unui compromis fiabil între protecția sănătății publice, respectarea drepturilor omului și asigurarea activității economice, în condiții optime după cum urmează:  

• stabilirea de către ANSP la începutul fiecărei săptămâni a pragului de alertă pentru nivelul național și pentru unitățile administrativ-teritoriale;  
• adaptarea de către CNESP a pragurilor cromatice de incidență de infectare recomandate de OMS, pentru reglementarea activității diferitelor instituții publice, private, etc.;
• interzicerea accesului vizitatorilor în instituțiile medico-sanitare și instituții de plasament;
• organizarea activității unităților de alimentație publică la capacitate maximă în spațiile exterioare, iar în cele interioare cu utilizarea a cel mult 50 la sută din numărul locurilor existente și cu obligația ca toți clienții să prezinte la intrarea în unitate certificatul COVID-19; 
• permiterea organizării evenimentelor private (nunți, botezuri, mese festive) cu participarea unui număr de persoane în spații interioare sau exterioare, în anumite condiții cu obligația prezentării certificatelor COVID-19, etc. 

Această notă analitică este dezvoltată în cadrul proiectului „Sporirea controlului public asupra activității autorităților publice centrale în gestionarea crizei COVID-19”, cu suportul Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin ADEPT și nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Ambasadei SUA.