CJI și alte opt organizații neguvernamentale au lansat Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova: Declinul libertății mass-mediei este alarmant, iar redacțiile independente au rămas vulnerabile financiar
Centrul pentru Jurnalism Independent din R. Moldova (CJI) alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, semnalează că, pe parcursul ultimului an, libertatea presei în R. Moldova s-a aflat într-un declin alarmant, autoritățile din sănătate au manifestat reticență în comunicarea cu reprezentanții presei, iar jurnaliștii au continuat să se confrunte cu amenințări și intimidări în timp ce informau cetățenii despre evenimentele de interes public, notează Media Azi.
Concluziile au fost incluse în Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova pentru perioada 3 mai 2020 – 3 mai 2021, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
„În perioada 3 mai 2020 – 3 mai 2021, libertatea presei în R. Moldova s-a aflat într-un declin alarmant. Criza pandemică, suprapusă pe instabilitatea politică și criza economică din Republica Moldova, a generat grave repercusiuni asupra sectorului mediatic. Astfel, problemele din anii trecuți s-au amplificat dramatic”, se arată în document. Semnatarii memoriului susțin că, din cauza incapacității autorităților să informeze corect și prompt cetățenii, s-a produs și „poluarea deliberată a spațiului informațional cu falsuri referitoare la situația pandemică. Totodată, numărul alarmant al discursurilor de ură ale demnitarilor de rang înalt la adresa presei, precum și amenințările publice ale acestora, au alimentat starea de insecuritate a jurnaliștilor. (…) Lipsa unei reacții adecvate la aceste cazuri din partea organelor de drept reprezintă factorul determinant în perpetuarea acestor practici”, se menționează în document.
Potrivit documentului, instabilitatea politică pronunțată din țară a generat repercusiuni prejudiciabile asupra activității obișnuite și firești a mass-mediei.
„Contextul politic, neprielnic presei independente, a perpetuat în alegerile prezidențiale practica informării inadecvate a electoratului prin intermediul presei afiliate politic. Guvernarea a reușit să transforme numeroase instituții mediatice în cutii de rezonanță a propriilor mesaje, iar presa independentă a fost supusă tacticilor de intimidare ale grupurilor de interese politice. Factorul politic a fost ghidat, preponderent, de scopuri electorale în detrimentul asigurării unei stabilități politice favorabile activității corespunzătoare a mass-mediei”, se mai arată în document.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate Guvernului și Parlamentului, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la protejarea și încurajarea mass-mediei libere, în conformitate cu principiile unei societăți democratice. Printre altele, se recomandă reluarea activității Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media, care să se preocupe de implementarea Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei; diminuarea influenței politicului asupra activității mass-mediei prin lărgirea sectorului presei independente; implementarea politicii publice juridico-economice care să asigure instituțiilor mediatice o activitate în condiții concurențiale echitabile și transparente; dezvoltarea pluralismului mediatic; denunțarea oricărui act de amenințare sau de agresiune în raport cu mass-media și altele.
Ziua Mondială a Libertății Presei este marcată, anual, pe 3 mai.
