De la 50 la 63 de ani. În fiecare an, începând cu 1 iulie, vârsta de pensionare a magistraților se va majora treptat. Mesajul emis de judecători și susținut de CSM: „Judecătorii regretă adoptarea legii”
Curtea Constituțională (CC) a declarat la 16 septembrie curent inadmisibilă sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a solicitat, la 29 ianuarie 2021, verificarea controlul constituționalității articolelor I și II din Legea nr. 222 din 4 decembrie 2020 pentru modificarea articolului 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.
Mai exact, CSM a cerut Curții Constituționale să declare neconstituționale modificările operate la legea cu privire la statutul judecătorului, în principal, în partea ce ține de majorarea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, însă Înalta Curte a declarat inadmisibilă sesizarea.
În context, odată cu decizia CC, rămân în vigoare prevederile prin care judecătorilor le-au fost reduse unele garanții sociale, prevederi care se conțin în legea care a intrat în vigoare pe 1 iulie 2021.
După decizia CC, la 22 septembrie curent, magistrații din cadrul unor judecătorii din țară au emis o declarație prin care își exprimă regretul vizavi de adoptarea legii prin care judecătorilor le-au fost reduse unele garanții sociale.
La 16 septembrie curent, CC a declarat inadmisibilă sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe 29 ianuarie 2021, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. d1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr. 317 din 13 decembrie 1994 şi 38 alin. (1) lit. d1) din Codul jurisdicției constituționale nr. 502 din 16 iunie 1995, de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Curții să verifice constituționalitatea prevederilor articolelor I și II din Legea nr. 222 din 4 decembrie 2020 pentru modificarea articolului 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului.
Astfel, în urma deciziei CC, rămân în vigoare prevederile prin care judecătorilor le-au fost reduse unele garanții sociale, prevederi care se conțin în legea care a intrat în vigoare pe 1 iulie 2021.
Principalele modificări care au intrat în vigoare la 1 iulie 2021 se referă la majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați.
Prevederile relevante ale Legii nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:
Articolul 32
Asigurarea cu pensie
(1) Judecătorul care a atins vârsta prevăzută la alin. (2) şi confirmă vechimea în muncă generală şi vechimea în muncă în funcţia de judecător prevăzute la alin. (3) are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în mărime de 55% din salariul său mediu lunar, care, pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de muncă generală prevăzută la alin. (3), se mărește cu 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul său mediu lunar.
(2) Începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabilește vârsta de pensionare de 50 de ani şi 6 luni, atât pentru bărbați, cât şi pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează conform eșalonării prevăzute în tabelul nr. 1, până la atingerea vârstei de 63 de ani.
| Tabelul nr. 1 | |
| De la 1 iulie | Vârsta de pensionare pentru judecători |
| 2021 | 50 ani 6 luni |
| 2022 | 51 ani |
| 2023 | 51 ani 6 luni |
| 2024 | 52 ani |
| 2025 | 52 ani 6 luni |
| 2026 | 53 ani |
| 2027 | 53 ani 6 luni |
| 2028 | 54 ani |
| 2029 | 54 ani 6 luni |
| 2030 | 55 ani |
| 2031 | 55 ani 6 luni |
| 2032 | 56 ani |
| 2033 | 56 ani 6 luni |
| 2034 | 57 ani |
| 2035 | 57 ani 6 luni |
| 2036 | 58 ani |
| 2037 | 58 ani 6 luni |
| 2038 | 59 ani |
| 2039 | 59 ani 6 luni |
| 2040 | 60 ani |
| 2041 | 60 ani 6 luni |
| 2042 | 61 ani |
| 2043 | 61 ani 6 luni |
| 2044 | 62 ani |
| 2045 | 62 ani 6 luni |
| 2046 | 63 ani |
(3) Începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabileşte vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni şi vechimea în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 13 ani, necesare pentru obţinerea dreptului la pensie. În fiecare an ulterior, vechimea în muncă generală şi vechimea în muncă în funcţia de judecător se majorează cu 6 luni, până la atingerea vechimii în muncă generale de 34 de ani şi a vechimii în muncă în funcţia de judecător de 15 ani, conform eșalonării prevăzute în tabelul nr. 2.
| Tabelul nr. 2 | ||
| De la 1 iulie | Vechimea în muncă generală | Vechimea în muncă în funcţia de judecător |
| 2021 | 20 ani 6 luni | 13 ani |
| 2022 | 21 ani | 13 ani 6 luni |
| 2023 | 21 ani 6 luni | 14 ani |
| 2024 | 22 ani | 14 ani 6 luni |
| 2025 | 22 ani 6 luni | 15 ani |
| 2026 | 23 ani | |
| 2027 | 23 ani 6 luni | |
| 2028 | 24 ani | |
| 2029 | 24 ani 6 luni | |
| 2030 | 25 ani | |
| 2031 | 25 ani 6 luni | |
| 2032 | 26 ani | |
| 2033 | 26 ani 6 luni | |
| 2034 | 27 ani | |
| 2035 | 27 ani 6 luni | |
| 2036 | 28 ani | |
| 2037 | 28 ani 6 luni | |
| 2038 | 29 ani | |
| 2039 | 29 ani 6 luni | |
| 2040 | 30 ani | |
| 2041 | 30 ani 6 luni | |
| 2042 | 31 ani | |
| 2043 | 31 ani 6 luni | |
| 2044 | 32 ani | |
| 2045 | 32 ani 6 luni | |
| 2046 | 33 ani | |
| 2047 | 33 ani 6 luni | |
| 2048 | 34 ani |
(4) Prevederile alin. (1)–(3) se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luându-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiţie.
(5) Pensia pentru vechime în muncă stabilită în condițiile alin. (1)–(3) se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor demisionați şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.
(6) În cazul în care judecătorul demisionat este numit în funcţia de judecător, plata pensiei se suspendă.
(7) La calcularea pensiei, în vechimea în muncă generală se includ perioadele prevăzute la art. 5 şi art. 50 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.
(8) Pensiile stabilite conform prezentei legi se indexează în condițiile art.13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.”
[în redactarea Legii nr. 222 din 4 decembrie 2020, în vigoare din 1 iulie 2021]
Mesajul emis de judecători și susținut de CSM
La 22 septembrie curent, după decizia CC, magistrații din cadrul unor judecătorii din țară au emis o declarație prin care își exprimă regretul vizavi de adoptarea legii respective.
„DECLARAȚIE
Judecătorii conștientizează responsabilitatea și importanța actului judecătoresc în dezvoltarea și progresarea statului de drept.
În acelaşi timp ne asumăm şi unele erori ale sistemului judecătoresc, care au afectat imaginea sistemului în general şi a fiecărui judecător în particular.
Totodată, reiterăm cu fermitate poziția potrivit căruia un act judecătoresc efectiv nu va putea fi realizat fără asigurarea reală a independenței sistemului judecătoresc.
Independența sistemului judecătoresc se asigură nu numai prin stabilirea acesteia în Constituție, dar prin respectarea acesteia, prin asigurarea efectivă a drepturilor judecătorilor, prin asigurarea și păstrarea garanțiilor sociale și prin manifestarea unui respect față de actul judecătoresc.
Judecătorii regretă adoptarea legii prin care, în esenţă au fost anulate garanţiile sociale ale judecătorilor, în condițiile în care anterior deja au fost emise două Hotărâri ale Curţii Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale, tentativele de excludere a acelorași garanții.
Pe aceste motive judecătorii propun Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea Curții Constituționale cu lărgirea obiectului sesizării în vederea verificării constituționalității excluderii garanțiilor enunțate.
De asemenea, judecătorii condamnă discursul public de denigrare generalizată a sistemului judecătoresc pe parcursul a mai mulţi ani, însoțit de îndemnul la reducerea totală a garanțiilor sociale întru acumularea capitalului politic”.
La 23 septembrie curent, CSM publică pe portalul instituției un mesaj prin care susține că se solidarizează cu declarația emisă de judecători în acest sens.
„Consiliul Superior al Magistraturii susține declarația magistraților, exprimându-și solidaritatea cu aceștia, precum și îngrijorarea în raport cu excluderea garanțiilor sociale ale judecătorilor, considerând că aceasta va afecta independența judecătorilor – principiu primordial ce trebuie garantat de stat la înfăptuirea justiției, în vederea consolidării statului de drept.
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței autorității judecătorești, reiterează că va asigura protejarea drepturilor, libertăţilor, onoarei şi demnităţii magistraţilor în condiţiile legii, promovând principiul independenţei autorităţii judecătoreşti, or, independența judecătorilor, declarată și garantată constituțional, urmează a fi efectiv asigurată prin manifestarea respectului față de justiție, respectarea drepturilor judecătorilor, inclusiv prin stabilirea și păstrarea garanțiilor sociale”, se menționează în mesajul CSM.
Începând cu 1 iulie curent, vârsta de pensionare a magistraților a fost majorată. Asta după ce deputații au aprobat, în lectura a doua, în ședința plenară din 4 decembrie 2020, un proiect de modificare a Legii cu privire la statutul judecătorului.
Începând cu 1 iulie 2021, pentru judecători se stabilește vârsta de pensionare de 50 de ani și 6 luni, care va crește gradual până la 63 de ani. În fiecare an vârsta de pensionare se va majora cu 6 luni. Respectiv, în 2045, vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 63 de ani.
Tot începând cu 1 iulie, pentru judecători se stabilește vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare obținerii dreptului la pensie. În fiecare an ulterior, vechimea în muncă generală și vechimea în muncă în funcție de judecător se majorează cu 6 luni, până la atingerea vechimii în muncă generale de 34 de ani și vechimii în muncă în funcție de judecător de 15 ani.
Potrivit prevederilor proiectului, cuantumul pensiei va fi egal cu 55% din salariul mediu lunar. Pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de muncă generală, cuantumul se va majora cu 3%. De asemenea, cuantumul pensiei nu va putea depăși 80% din salariul mediu lunar.
