De ce trenează implementarea recomandărilor Curţii de Conturi în cadrul APL-lor?

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a lansat recent un nou raport de monitorizare a recomandărilor Curţii de Conturi (CCRM). Având în vedere că anul 2023 este anul alegerilor locale generale, în vizor au fost autorităţile publice locale (APL). Experții au analizat mersul implementării recomandărilor ce țin de procesul bugetar şi de utilizarea patrimoniului public în primăriile municipiilor Ungheni, Comrat, Bălţi și în primăria orașului Nisporeni.

Printre cauzele neimplementării recomandărilor de către APL-uri sunt atât lipsa controlului intern managerial, responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie, deficitul de cadre și calificarea joasă a acestora, cât și lacunele din legislaţia fiscală, lipsa cadrului normativ și metodologic în domeniul financiar-contabil.

Au fost identificate probleme sistemice

În raportul realizat de TI-Moldova au fost abordate câteva subiecte, inclusiv: ce deficienţe a constatat CCRM în timpul auditurilor; ce măsuri au întreprins APL-le pentru a realiza recomandările Curţii; ce probleme întâmpină APL-le în acest proces şi cum ar putea fi ele depăşite. Experta TI-Moldova, Ianina Spinei, a remarcat că auditorii CCRM au identificat în cadrul misiunilor de audit în APL-uri multiple deficienţe/probleme sistemice, în special, lipsa fundamentării temeinice a proiectelor bugetelor; nerespectarea cadrului legal la calcularea şi colectarea impozitelor/taxelor locale, la efectuarea cheltuielilor și administrarea patrimoniului; gestionarea ineficientă a întreprinderilor fondate. Aceste probleme au condus la ratarea unor venituri considerabile în  bugetele locale, la irosirea banilor publici pe achiziţii netransparente şi necompetitive și la pierderea proprietăţii publice. 

Constatări: achiziții, în lipsa mijloacelor financiare disponibile și investiții capitale fără proiecte elaborate și fără verificări

Auditorii au constatat că autoritățile publice locale vizate în raport au admis mai multe nereguli. Bunăoară, la Nisporeni, în evidența contabilă nu au fost înregistrate reţele de gaze, apă, canalizare în sumă de 2 milioane de lei; în Registrul bunurilor imobile (RBI) n-au fost incluse drepturile patrimoniale asupra unor terenuri de 1650 ha. La Comrat, au fost efectuate reparaţii capitale de cca 8,3 milioane de lei în lipsa mijloacelor disponibile; n-a fost asigurată înregistrarea în RBI a drepturilor asupra unor terenuri proprietate publică de cca 3200 ha. La Bălți, n-au fost respectate cerințele calității în construcții, fiind efectuate lucrări de investiții/reparații capitale a trotuarelor și drumurilor de cca 31 milioane de lei, în lipsa proiectelor elaborate şi a verificărilor. La Ungheni,  au fost achiziţionate în lipsa mijloacelor financiare disponibile lucrări de reparaţii capitale, bunuri şi servicii, fiind generate datorii de cca 8,1 milioane de lei. Practic, în toate APL-le auditate au fost constatate nereguli în domeniul achizițiilor publice. 

TI-Moldova a analizat cum au fost realizate cca 80 de recomandări emise de CCRM în adresa APL-lor  menționate mai sus, pentru a înlătura neregulile constatate. Deşi termenele de realizare a recomandărilor în cazul a trei APL-uri au expiratîncă în ianuarie 2022 – cu peste un an în urmă (!), iar în cazul unei autorități – în aprilie 2023, nivelul de implementare a recomandărilor este foarte jos, în medie, fiind implementate doar 16% din recomandări.  24% sunt implementate parţial, iar 60% – sunt  neimplementate. 

În opinia CCRM, printre cauzele neimplementării recomandărilor de către APL sunt lipsa controlului intern managerial (CIM), responsabilitatea insuficientă a factorilor de decizie, deficitul de cadre şi calificarea joasă a acestora. Lacunele din legislaţia fiscală, lipsa cadrului normativ și metodologic în domeniul financiar-contabil, imperfecţiunea sistemelor informaţionale administrate de Serviciul Fiscal și de Agenția Servicii Publice (ASP), tergiversarea procesului de înregistrare şi delimitare a patrimoniului public îngreunează, la rândul lor, implementarea recomandărilor Curţii.

TI-Moldova a solicitat și punctul de vedere al autorităților auditate cu privire la problemele pe care le întâmpină în acest proces. APL-le au atras atenţia, cu precădere, asupra problemelor, rezolvarea cărora depinde de APC și  nesoluţionarea cărora amplifică riscurile pierderii unor venituri considerabile la bugetele locale. De exemplu, unele APL-uri au remarcat că imperfecţiunile SIA Cadastrul fiscal 2.0 așa și nu au fost înlăturate și din cauza lor, obiectele imobile reevaluate sunt introduse în sistem cu o întârziere de până la 22 de ani, iar plăţile la impozitul pe bunurile imobiliare – cu o întârziere de până la 15 zile. Și procedura de evaluare/reevaluare a bunurilor imobile, pusă în sarcina ASP, n-a fost efectuată de mulţi ani: în cazul construcţiilor locative – de 8 ani, a garajelor – de 16 ani, a terenurilor – de 12-15 ani.  Reprezentanţii APL-lor au menționat și despre faptul că unele recomandări ale CCRM poartă caracter general, ambiguu, fapt ce le creează incertitudini cu privire la realizarea lor. 

CALM: unii conducători ai APL nu înţeleg esenţa şi avantajele controlului intern managerial

Şi reprezentantul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a remarcat mai multe probleme care impiedică activitatea APL-lor. Potrivit lui, unii conducători ai APL nu înţeleg esenţa şi avantajele CIM şi nu ştiu ce măsuri trebuie să întreprindă pentru a-l institui şi aplica. În condiţiile insuficienţei mijloacelor financiare şi a deficitului de cadre, în speță a auditorilor interni, APL-le caută posibilităţi de a efectua auditul intern prin asociere, iar această modalitate de realizare a auditului necesită ajustări la cadrul legal. Planificarea corectă, fundamentată a bugetelor depinde în mare măsură de accesul APL-lor la informaţiile de ordin economic şi fiscal, inclusiv cu privire la contribuabilii persoane juridice, iar APL-le nu au, de regulă, acces la asemenea date. 

Un moment aparte este tergiversarea procesului de înregistrare, delimitare şi evaluare a patrimoniului. Ajustarea legislaţiei pentru a oferi APL posibilitatea de a evalua bunurile de sine stătător, în baza mijloacelor proprii, în scopuri de impozitare, ar putea remedia întrucâtva situaţia. S-a atras atenţia și asupra faptului că în APL-uri se desfăşoară deseori verificări concomitente din partea diferitor organe de control/audit, fapt ce îngreunează activitatea autorităților locale. 

Propuneri de îmbunătățire a situației

Pentru a remedia situația, TI-Moldova a venit cu o serie de propuneri, printre care: 

• organizarea de către CCRM a unor ateliere de lucru cu reprezentanţii APL, pentru a-i familiariza cu SIA „Audit CCRM” şi a le forma abilităţi de utilizare a acestui sistem;
• antrenarea mai activă a Cancelariei de Stat (CS) în supravegherea implementării recomandărilor CCRM, în special a celor, implementarea cărora trenează de mult timp;  
• organizarea unor întruniri comune ale reprezentanţilor CCRM, CS, MF, SFS, CALM şi APL, pentru a discuta problemele de ordin financiar-contabil, fiscal și pentru a cataliza îmbunătățirea cadrului legal; 
• sistematizarea şi răspândirea bunelor practici de implementare a recomandărilor CCRM în rândul APL-lor.

Acest digest a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societăţii civile pentru monitorizarea şi sesizarea asupra integrităţii instituţiilor statului şi activităţilor anticorupţie în Moldova”, implementat de Transparency International – Moldova, cu suportul Secţiei Justiţie Penală şi Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chişinău. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia donatorului.