• Cum implementeaza autoritățile publice centrale politicile anticoruptie (II)

    Cum implementeaza autoritățile publice centrale politicile anticoruptie (II)
    de
    vizualizări
    18 octombrie 2020 | 16:06

    Acum 13 ani, R. Moldova a ratificat Convenția ONU Împotriva Corupției (UNCAC), parte a căreia sunt o serie de politici publice pentru serviciul public, inclusiv asigurarea transparenței decizionale, a accesului la informații prin intermediul paginilor web, asigurarea funcționării sistemului de petiționare.

    Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a monitorizat implementarea politicilor în 12 autorități publice centrale (APC), inclusiv 4 entități cu risc sporit de corupție, a identificat eventuale probleme și a venit cu propuneri pentru a remedia situația.

    Cât de transparentă este activitatea APC? Respectă autoritățile drepturile cetățenilor la petiționare și de participare la luarea deciziilor? De ce deseori cetățenii sunt nemulțumiți de comunicarea lor cu autoritățile? Autorii au răspuns la aceste și alte întrebări în rapoartele de monitorizare.

    Paginile web ale APC vs accesul cetățenilor la informații

    Potrivit rezultatelor monitorizării, în parte, APC respectă cerințele legale, dar există probleme, inclusiv ce țin de calitatea cadrului legal, mecanismul aplicării politicii și de conținutul paginilor web. Urmare a ultimelor modificări legislative, obligativitatea plasării pe web a unor indicatori devine neactuală; unii indicatori obligatorii sunt neclari, fapt ce creează confuzii pentru autorități; publicarea unor informații obligatorii se dublează în unele acte de politici publice.

    Deși cadrul legal stabilește necesitatea existenței unui regulament intern care ar reglementa publicarea, actualizarea şi securizarea datelor de pe pagina web, doar jumătate din APC monitorizate dispun de un atare document.

    Paginile web conțin date multiple despre specificul activității entităților, dar unele informații obligatorii sunt insuficiente sau lipsesc. Printre acestea sunt rapoartele de activitate (spre exemplu, pe pagina web a MAEIE rapoartele anuale lipsesc, cel mai recent raport datând din 2017).

    De asemenea, adesea lipsesc datele despre executarea bugetelor (la Poliția de Frontieră, cele mai recente date privind planificarea şi executarea bugetului sunt din 2014, la APP – lipsesc în totalitate). Sunt insuficiente informațiile despre realizarea achizițiilor publice, fiind imposibil de generalizat datele pe tipurile de proceduri. Nu sunt inserate date despre componența grupurilor de lucru pentru achiziții, fiind dificilă identificarea eventualelor conflicte de interese.

    Majoritatea entităților nu plasează pe web date despre programele şi proiectele, inclusiv de asistență tehnică, rezultatele controalelor și auditurilor efectuate, rapoartele privind implementarea Strategiei naționale de integritate și anticorupție.

    Recomandările experților se referă la actualizarea cadrului legal și la excluderea obligativității plasării pe paginile web a unor indicatori perimați; asigurarea ca indicatorii de evaluare să fie cât mai expliciți.

    Cu referire la activitatea APC, se recomandă elaborarea și aplicarea regulamentelor privind publicarea informațiilor pe pagina web; plasarea informațiilor obligatorii, în special, a rapoartelor de activitate, a datelor despre programele şi proiectele, beneficiarul cărora este autoritatea; a informațiilor despre executarea bugetelor și rezultatele achizițiilor publice; rezultatele controalelor și auditurilor efectuate în entități.

    Se consideră oportună și inventarierea conținutului paginilor web şi excluderea informațiilor plasate la rubrici improprii; asigurarea arhivării informațiilor/conexiunii cu versiunea anterioară a paginii web; includerea referințelor la data publicării informației, precum şi sursele de informație.

    Transparența decizională

    Potrivit monitorizării, APC au făcut eforturi în vederea implementării acestei politici. Deși toate entitățile au reușit să creeze pe paginile lor web compartimente dedicate transparenței decizionale, acestea trebuie dezvoltate. Doar o parte din autorități au adoptat reguli interne privind transparența procesului decizional. Puține instituții dispun de programe anuale de elaborare a proiectelor de decizii, care însă nu concretizează proiectele care vor fi supuse consultărilor publice.

    S-au constatat deficiențe în plasarea anunțurilor privind organizarea consultărilor publice. Toate entitățile, cu excepția Poliției de Frontieră, au plasat pe paginile web proiecte de decizii, fiind disponibile, în mare parte a cazurilor, notele informative. Nici o entitate, cu excepția Ministerului Economiei și Infrastructurii, nu furnizează date despre proiectele adoptate.

    O problemă este şi indisponibilitatea rezultatelor consultărilor publice, toate entitățile având deficiențe în acest sens. Nici o autoritate nu a făcut disponibil, în termenul legal, raportul privind transparența procesului decizional pentru 2019. În cazul multor APC, rămân indisponibile informațiile privind liniile telefonice instituționale de informare a societății civile, dar şi lista părţilor interesate. Deseori entitățile nu respectă termenele, nu identifică și nu sancționează cazurile de încălcare a exigențelor legale.

    Rezultatele monitorizării fac trimitere atât la necesitatea îmbunătățirii legislației, cât și la depunerea de către autorități a eforturilor suplimentare în implementarea politicii: elaborarea, aprobarea şi publicarea procedurilor interne legate de transparența decizională; desemnarea responsabililor de coordonarea procesului de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional; instituirea liniilor telefonice instituționale de informare a societății civile; elaborarea şi publicarea în termen a rapoartelor anuale privind transparența procesului decizional; identificarea, urmărirea şi sancționarea încălcării prevederilor legale menite să asigure transparența decizională; dezvoltarea compartimentelor dedicate transparenței decizionale pe paginile web.

    Sistemul de petiționare

    Deși, potrivit monitorizării, entitățile publice au întreprins măsuri pentru aplicarea politicii privind funcționarea sistemului de petiționare, mai există o serie de probleme. Cadrul legal care a fost revizuit în 2018 este complex, dar dificil de înțeles pentru cetățenii simpli. Instrucțiunea privind evidența lucrărilor de secretariat privind petițiile este învechită şi lacunară.

    Și managementul sistemului de petiționare lasă de dorit. 2/3 din entitățile monitorizate susțin că dispun de regulamente interne privind lucrul cu petițiile, majoritatea nefiind actualizate. Deși, în 2018, au intervenit modificări în cadrul legal, fiind necesare instruiri pentru funcționari, 40% dintre entități le-au neglijat. Circa 60% din entități susțin că n-au efectuat un control asupra funcționării sistemului de petiționare.

    În jumătate dintre entitățile monitorizate se atestă o pondere înaltă a petițiilor examinate tardiv, fiind identificate nereguli în urma auditurilor interne, cu toate acestea, entitățile au relatat că n-au depistat abateri şi n-au aplicat sancțiuni. Doar jumătate dintre entități au informat despre elaborarea rapoartelor privind funcționarea sistemului de petiționare, acestea nefiind plasate pe pagina web. Se constată probleme în funcționarea sistemelor informaționale de evidență a petițiilor, iar modalitățile online de petiționare sunt valorificate insuficient.

    Controlul efectuat de Cancelaria de Stat privind funcționarea sistemului de petiționare pare a fi insuficient: nu există un sistem de indicatori care i-ar permite evaluarea performanțelor entităților publice; sistemul informațional nu permite generalizarea datelor şi evaluarea performanțelor manageriale; subiectele ce țin de funcționarea sistemului de petiționare nu sunt abordate la şedinţele Guvernului.

    Experții recomandă actualizarea cadrului normativ privind lucrările de secretariat cu petițiile persoanelor fizice şi juridice; modernizarea sistemului informațional de management al documentelor/petițiilor; elaborarea unui set de indicatori care ar permite evaluarea performanțelor în funcționarea sistemului de petiționare.

    Entităților publice li se recomandă actualizarea documentelor interne privind lucrul cu petițiile şi primirea în audiență; efectuarea controlului asupra lucrărilor de secretariat privind petițiile şi asupra legalității deciziilor luate; desfășurarea unor misiuni de audit intern în acest domeniu; analiza sistematică a funcționării sistemului și, în cazul identificării abaterilor, responsabilizarea persoanelor vinovate.

    De asemenea, sunt oportune fortificarea controlului Cancelariei de Stat asupra respectării legislației din domeniu în entitățile guvernamentale, elaborarea unui ghid explicit pentru cetățeni privind funcționarea sistemului de petiționare, promovarea posibilității depunerii petițiilor online.


    Olga Botnari, Serviciul Politici Anticorupție, CNA:

    Responsabilitatea de consolidare a climatului național de integritate, de sistematizare şi eficientizare a eforturilor entităților publice în domeniul prevenirii şi combaterii corupției sunt coordonate în principalul instrument de politici publice – Strategia Națională de Integritate şi Anticorupție (SNIA) pentru anii 2017-2020. Conform mecanismului de monitorizare al SNIA, progresele și deficiențele înregistrate în implementarea SNIA sunt audiate în cadrul ședințelor celor 3 Grupuri de monitorizare (GM) ale SNIA.

    La ședința GM 2 al SNIA din 21 iulie 2020, reprezentantul Transparency International-Moldova, membru al GM 2, a prezentat rezultatele evidențiate în Rapoartele alternative de monitorizare privind politicile publice anticorupție, cuprinse în Convenția ONU împotriva corupției. Evidențiind contribuția și importanța celor relatate, inclusiv recomandările expuse, membrii GM au decis includerea în textul Deciziei a unui punct ce presupune obligativitatea APC supuse monitorizării de a informa despre măsurile întreprinse pentru consolidarea climatului de integritate instituțională la următoarea rundă de raportare a progreselor și deficiențelor înregistrate în implementarea SNIA, care se va desfășura în intervalul 1-15 ianuarie 2021.

    De altfel, SNIA recunoaște rolul indispensabil al societății civile și al mass-mediei în sistemul național de integritate, care pot contribui la implementarea eficientă a SNIA prin monitorizarea independentă și imparțială, dar și prin informarea echidistantă a societății privind deficiențele din sistem.

    Articolul este elaborat în baza monitorizărilor Transparency International-Moldova, efectuate în cadrul proiectului „Monitorizarea politicilor anticorupție în autoritățile publice centrale”, susținut de National Endowment for Democracy. Concluziile şi recomandările expuse aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia finanțatorului.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Crește numărul victimelor exploatării prin muncă printre migranții străini aflați în tranzit pe teritoriul R. Moldova

    Instabilitatea social-economică din țările Asiei și Africii de Nord, dar și conflictele armate din Siria și Ucraina au făcut din R. Moldova un punct de tranzit pentru fluxurile migraționiste spre țările Uniunii…
    Crește numărul victimelor exploatării prin muncă printre migranții străini aflați în tranzit pe teritoriul R. Moldova

    Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei anulează misiunea de observare a alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie

    Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a informat Comisia Electorală Centrală, astăzi, 22 octombrie, că anulează organizarea misiunii de observare a alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie 2020, din R. Mo…
    Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei anulează misiunea de observare a alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie

    Cele 300 de milioane de lei anunțate de Guvern după vânzarea a 4 bunuri de stat nu au ajuns încă la Buget: Au fost adjudecate de companii autohtone care au la dispoziție 20 de zile ca să achite banii

    După ce ieri Agenția Proprietăți Publice a anunțat vânzări de peste 305 milioane de lei, instituția a venit cu un comunicat de presă în care face câteva precizări. Proprietățile publice încă nu au fost cumpărat…
    Cele 300 de milioane de lei anunțate de Guvern după vânzarea a 4 bunuri de stat nu au ajuns încă la Buget: Au fost adjudecate de companii autohtone care au la dispoziție 20 de zile ca să achite banii

    Situație îngrijorătoare peste Prut. A fost înregistrat cel mai mare număr de îmbolnăviri și de decese de la începutul pandemiei

    În ultimele 24 de ore, în România, au fost raportate 4.902 cazuri noi de COVID-19, din 34.466 de teste efectuate. Crește și numărul deceselor cauzate de infecția cu noul coronavirus și atinge un nou record de l…
    Situație îngrijorătoare peste Prut. A fost înregistrat cel mai mare număr de îmbolnăviri și de decese de la începutul pandemiei

    Prezidențiale: Lidera PAS Maia Sandu îl cheamă repetat pe Igor Dodon la o dezbatere publică

    Candidata Partidului Acțiune și Solidaritate(PAS) la prezidenţiale Maia Sandu îl cheamă repetat pe candidatul independent Igor Dodon la o dezbatere publică. Invitația este pentru marți, pe 27 octombrie, la ora…
    Prezidențiale: Lidera PAS Maia Sandu îl cheamă repetat pe Igor Dodon la o dezbatere publică

    Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell: „Alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, vor fi un moment crucial în parteneriatul nostru”

    Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell, a venit cu mai multe observații în plenul Parlamentului European, marți, 20…
    Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell: „Alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, vor fi un moment crucial în parteneriatul nostru”