• Cum au escaladat violențele în familie, pe fondul pandemiei de COVID-19

    Cum au escaladat violențele în familie, pe fondul pandemiei de COVID-19
    28 noiembrie 2020 | 13:35

    „…Ne-a ars casa și am rămas pe drum cu patru copii minori. Nici sare în casă nu avem, nici cu ce plăti lumina…”. 

    „…I-am spus să ne întoarcem acasă că nu-i voie să ieșim din sat, că e carantină. A început imediat să mă bată. În drum, în cap, cu picioarele. Mi-a rupt nasul. Totul în fața fetelor care strigau speriate…” 

    „…Autoizolarea mi-a scos ochelarii roz pe care-i purtam, pentru că mi-am dat seama cine e bărbatul de lângă mine. Cuvintele lui: „Tu încă nu știi cum pot eu să te bat” m-au convins definitiv să rup relația”. 

    Mărturiile respective au fost făcute de către femei, în contextul unui raport prezentat de UN Women care vizează fenomenul violenței în familie pe timpul pandemiei de COVID-19. Astfel, raportul arată că în condițiile măsurilor de restricție impuse de pandemia de coronavirus, situația victimelor violenței în familie se agravează și mai mult. 

    Pe de o parte, izolarea, distanțarea socială, restricțiile privind libertatea de mișcare sunt condiții necesare evitării infectării cu COVID-19. Pe de altă parte, în aceste condiții, agresorii, fiind mai mult timp în același spațiu cu victima, le controlează și mai mult. 

    Raportul punctează că membrii familiei petrec mai mult timp împreună, iar grija pentru resursele financiare disponibile sau pierderile economice aprofundează starea de anxietate a femeilor, femeile pot contacta mai puțin cu membrii familiei extinse și persoanele-resursă care pot oferi sprijin și protecție atunci când are loc un act violent, femeilor revenindu-le sarcina sporită de a avea grijă de familie în timpul pandemiei, iar implicarea activă și adaptarea copiilor la școala online este un proces ce duce la creșterea nivelului stresului pe care-l resimt, întreruperea capacității de a câștiga mijloace de existență, inclusiv pentru femei (multe dintre ele muncind în sectoare neformale), reduce accesul la serviciile de bază, sporind stresul asupra familiilor și agravând conflictele și violența. 

    În unele cazuri, pandemia a fost un catalizator pentru femei care anterior niciodată nu solicitaseră ajutor, în speranța că partenerul se va schimba. Totodată, s-au înregistrat și cazuri în care violența a apărut anume în perioada pandemiei. 

    Odată cu răspândirea virusului COVID-19 și izolarea la domiciliu, a crescut și riscul violenței în familie, punctează evaluarea UN Women. Aceasta arată că: 

    Cele mai afectate au fost femeile, circa jumătate dintre ele având această temere (46%). Totodată, riscul de a fi supuse violenței este mai pronunțat în rândul persoanelor cu o vârstă mai înaintată, acestea fiind și ținta celor mai restrictive măsuri de izolare socială. 

    Conform datelor IGP, în primele luni ale anului 2020, la evidența poliției se aflau în total 3.900 de agresori familiali, dintre care 3.700 de bărbați. 

    De asemenea, comparativ cu perioada similară a anului trecut, în anul curent rata violenței în familie a crescut (+2,4%). Astfel, în primele cinci luni ale lui 2020 au fost înregistrate 5.157 de sesizări/autosesizări privind cazuri de violență în familie, în raport cu 5.032 de sesizări înregistrate în perioada similară a anului 2019.

    În această perioadă, s-a înregistrat, de asemenea, o creștere a adresărilor femeilor afectate de violență în familie, originare din R.  Moldova, dar stabilite cu traiul peste hotare. 

    Potrivit datelor unui studiu realizat de Organizația pentru Securitate și Cooperare, violența față de fete și femei rămâne a fi cea mai gravă încălcare a dreptului omului din R. Moldova.

    Aproape jumătate dintre femeile cu vârsta de 18-74 de ani au fost supuse hărțuirii sexuale, începând cu vârsta de 15 ani.

    Aproape trei sferturi din femeile din Moldova (73%), care au avut vreodată un partener intim, au fost supuse unei forme de violență.

    Cea mai răspândită formă de violență din partea unui partener intim este violența psihologică, la care au spus că au fost supuse 71% din femei (cu mult peste media UE – de 43%).

    O treime (33%) au afirmat că pe parcursul vieții au fost supuse violenței fizice din partea unui partener intim. Iarăși, aceasta este mult mai mult decât media UE – de 20% și mai mult decât în oricare dintre țările europene. 

    Doar în 2019, 7 femei au fost omorâte de partenerii lor. 

    Potrivit specialiștilor, consecințele violenței în familie pot afecta sănătatea fizică și mentală. Sechelele persistă timp îndelungat după actul propriu-zis de violență:

    • din punct de vedere al sănătății fizice, victima poate suferi o serie de vătămări care necesită îngrijiri medicale mai puține sau, în alte cazuri, îngrijiri complexe, pe o perioadă îndelungată de timp, în funcție de gravitatea consecințelor asupra integrității corporale.
    • din perspectiva sănătății mentale, victimele pot prezenta tulburări tranzitorii sau definitive în sfera emoțională (depresii acute sau cronice, fobii, stres post-traumatic, atacuri de panică, anxietate, insomnii), tulburări de personalitate şi uneori comportamentale, tulburări alimentare şi chiar tentative suicidale. 

    Totodată, copiii care sunt martori ai violenței în familie sunt afectați de conținutul traumatic. Trăirea sentimentelor de culpabilitate și neputință în raport cu agresorul generează tulburări emoționale și comportamentale. 

    Ziua de 25 noiembrie a fost stabilită de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite ca fiind Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor. 

    Conform Legii, violența în familie reprezintă actele de violență fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare a altei persoane, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privința altui membru al aceleiași familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral. 

    Convenția de la Istanbul arată că violența în familie ar însemna toate acțiunile de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică, care survin în familie sau în unitatea domestică sau între foștii sau actualii soți sau parteneri, indiferent dacă agresorul împarte sau a împărțit același domiciliu cu victima.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Igor Dodon explică de ce și-a luat cu el suportul de pixuri: „Dacă Președinția tare vrea, găsesc unul în Federația Rusă și îl fac cadou”

    Deși a promis că va lăsa în biroul prezidențial unele dintre cadourile pe care le-a primit, fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, a luat setul de birotică de culoare verde, pe care îl avea pe masa din bi…
    Igor Dodon explică de ce și-a luat cu el suportul de pixuri: „Dacă Președinția tare vrea, găsesc unul în Federația Rusă și îl fac cadou”

    VIDEO/ Comisia pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CtEDO, în ședință pentru a examinarea dosarelor

    Ministerul Justiției s-a întrunit astăzi, 22 ianuarie, în prima ședință a comisiei în cadrul căreia va fi examinată eligibilitatea dosarelor depuse de către candidații care aspiră la postul de judecător la Curt…
    VIDEO/ Comisia pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CtEDO, în ședință pentru a examinarea dosarelor

    Ministrul Voicu nu își va anula ordinul prin care Corduneanu a fost numit șef adjunct al Poliției de Frontieră

    Ministrul în exercițiu al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, susține că numirea fostului director adjunct al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Petru Corduneanu, în funcția de șef adjunct al Inspect…
    Ministrul Voicu nu își va anula ordinul prin care Corduneanu a fost numit șef adjunct al Poliției de Frontieră

    Sumă RECORD pentru un loc de gheretă pe o stradă din Capitală: Agentul economic care a câștigat licitația va trebui să plătească peste 5 milioane de lei pentru lot

    Un loc de aplasare a unei gherete a fost licitat vineri, 22 ianuarie, în cadrul celei de-a treia licitație deschisă pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț…
    Sumă RECORD pentru un loc de gheretă pe o stradă din Capitală: Agentul economic care a câștigat licitația va trebui să plătească peste 5 milioane de lei pentru lot

    QUIZ/ Bolile care ne fac vulnerabili în fața COVID-19

    Persoanele care suferă deja de anumite afecțiuni, indiferent de vârstă, au un risc crescut de a face o formă severă de COVID-19 – adică de a fi internați, de a fi tratați în sectia de Terapie Intensivă, d…
    QUIZ/ Bolile care ne fac vulnerabili în fața COVID-19