Corporația binelui – Ziarul de Gardă
  • Corporația binelui

    Corporația binelui
    Foto-simbol/ Sursa: Inițiativa „Împreună împotriva COVID-19”
    26 aprilie 2020 | 07:46

    Știm despre o femeie care locuiește la subsol de mai mulți ani și care este una din persoanele ce depind de ajutor social. Mai e cineva care locuiește în pod, după ce a pierdut tot ce avea și nu are acces la curent electric sau la apă. În prima săptămână, ne sunase un om care spunea că nu băuse apă de câteva zile, pentru că nu poate ieși din cameră”. 

    Pentru început am vrea să echipăm o baie mobilă. Mulți dintre oamenii străzii au făcut ultima oară baie încă înainte de a intra în situația de urgență. Igiena pentru ei este extrem de importantă. Fiecare a suferit un șoc în viață, iar din cauză că statul nu oferă soluții și societatea este indiferentă, ei nu s-au putut reabilita”. 

    Am văzut multe lacrimi ale persoanelor în etate, pentru că nu au fost uitate în momentele grele, când pandemia face ravagii”. 

    De când a început pandemia de coronavirus, pe lângă multă îngrijorare și frică, am fost martori ai multor acțiuni emoționante de solidarizare. Ici-colo se adunau oameni în grupuri virtuale, pentru a decide cum îi pot ajuta pe cei care acum, în mod special, au nevoie de sprijin. Astfel, Eugen Camenscic și Constanța Dohotaru ne-au povestit cum lucrează ei în „corporația” de voluntari care se ocupă în aceste zile de oamenii aflați la nevoie, Iurie Cojocaru ne-a vorbit despre modul în care diaspora încearcă, prin intermediul grupului FreeMoldova, să contribuie la ajutorul oferit celor de acasă, iar Alina Andronache – despre felul în care o mână de oameni au decis să se ocupe de cei care nu se pot izola acasă, pentru că nu au o casă. 

    „Scopul e prea important și solidaritatea prea mare, ca să apară conflicte aici” 

    Inițiativa „Împreună împotriva COVID-19” a pornit ca un serviciu voluntar de livrări la domiciliu pentru cei care nu puteau și nu trebuiau să iasă din casă. Ulterior, însă, aceasta s-a extins, iar în prezent, persoanele care se oferă să contribuie la inițiativă sunt puse în fața celor mai diverse și complicate cazuri. 

    Constanța Dohotaru

    Constanța Dohotaru este urbanistă, activistă și, de aproape o lună, una dintre coordonatoarele voluntare ale inițiativei. Ea susţine că deja peste 50% din solicitările de ajutor pe care le primesc la Linia Verde vin de la oameni care nu mai au bani și resurse pentru a se descurca. „Așa că noi ne-am reprofilat și colaborăm cu mai multă lume, pentru a-i ajuta”, subliniază ea. 

    Adaugă despre „corporația” lor că e alcătuită din aproximativ 500 de voluntari, iar oamenii continuă să se înscrie. „Dacă la început înscrierile erau de circa 50 de oameni pe zi, acum sunt câte 3-4. Întotdeauna avem nevoie de voluntari noi, pentru că cei pe care îi avem obosesc și e normal să se întâmple așa, astfel încât se retrag într-un mod organic și natural, iar rolurile lor sunt preluate de noii voluntari”, menţionează tânăra. 

    Eugen Camenscic

    De cealaltă parte, activistul Eugen Camenscic, coordonator și el al acestei inițiative, punctează că multe donații vin direct la ei, iar altele le găsește Primăria mun. Chișinău. Totodată, Eugen afirmă că de când face voluntariat în cadrul „Împreună împotriva COVID-19” a descoperit, laolaltă cu ceilalți colegi, cât de greu o duc atât de mulți oameni de la noi. „Aici e așa o diversitate. În viața noastră de zi cu zi nu se vede tot ce se întâmplă, de fapt, în țară. E bine că noi îi implicăm pe voluntari, ei văd asta și, posibil, își schimbă un pic percepțiile. Cred că și noi ne-am schimbat mult. Am văzut cât de greu o duc unii oameni, pe de o parte. Iar pe de alta, am înțeles cât de greu e să fii asistent social”, susține Eugen. 

    „Corporația” lor, conform afirmaţiilor Constanței și ale lui Eugen, e una în care se muncește în mod egal, iar conflictele nu apar decât foarte rar, întrucât fiecare păstrează în minte ideea că celălalt are, până la urmă, intenții bune. „În general, coordonarea e un pic pe seama lui Eugen și a mea. Dar noi ne organizăm pe orizontală și atât un coordonator, cât și un voluntar au acces și participă în tot spectrul de acțiuni – de la cărat sute de kg de produse pe zi, până la livrări, apeluri telefonice cu beneficiari sau cu alți voluntari și discuții cu autoritățile. Curat pe mese facem toți, ducem gunoiul cu toții și toți avem grijă unul de altul. Conflicte nu prea sunt, pentru că scopul e prea important și solidaritatea prea mare ca acestea să apară”, adaugă Constanța. 

    Cei doi susţin că de când fac voluntariat în cadrul inițiativei „Împreună împotriva COVID-19”, cele 15 ore de muncă zilnică au devenit la fel de lungi ca lunile. „O zi aici e o nebunie absolută – începe cu un apel pe Zoom cu 10-15 oameni, unde discutăm despre livrări, prânzuri, lucru de coordonare în birou și telefoane. Noi toți am depășit toate pachetele de minute existente de la toți operatorii. Asta e posibil și există. Seara, noi descărcăm produsele la spațiile de depozitare și facem pachetele, care mai apoi sunt duse în teren”, enumeră Constanța. 

    Între timp, și unul, și altul spun că au mai descoperit cât de descurcăreți pot fi voluntarii chiar și în cele mai dificile cazuri, când oamenii au rămas fără casă, fără post de muncă sau fără medicamente. Cazurile cele mai grave, precum cele enumerate la începutul acestui text, sunt deferite, totuși, autorităților. 

    Eugen concluzionează că după pandemie sistemul social din R. Moldova ar trebuie reformat radical, întrucât consideră că acum este e unul birocratic și ineficient. 

    „Aici e importantă implicarea societății civile și a voluntarilor. Dar și deschiderea autorităților publice locale. Eu tare îmi doresc ca după criză să ne schimbăm abordarea, să pornim schimbările din interior”, subliniază tânărul. 

    Pentru el, aceste zile de muncă sunt ca un duș rece. Eugen povestește că sunt oameni care efectiv încep a plânge atunci când primesc pachetele cu alimente. Un bărbat l-a sunat direct să-i mulțumească. Și a mai fost uimit să descopere cantitatea de produse adunate din donațiile de dinainte de Paști. În opinia sa, criza a arătat că dacă este voință, se poate de făcut orice. 

    Între timp, rețeaua de voluntari pe care o coordonează împreună cu Constanța s-a extins, încercând să ofere suport și celor din regiuni. Constanța afirmă că nici ei nu știu de ce au decis să facă acum voluntariat, însă experiența oferită de acesta este una pe care ambii o apreciază. 

    „Noi tot ne întrebăm de ce facem asta. Recent, eram în spațiul de depozitare, în jur erau peste cinci tone de produse, de diferite tipuri, iar noi eram după o oră de sortat și cărat și ne-am pus mâinile în cap, întrebându-ne ce facem acolo. Cred că avem virusul voluntarului sau nu știu cum s-ar chema această maladie, care a apărut cu mult înainte de OccupyGuguță și nu știu dacă mai poate fi tratată. „Infectăm” alți oameni, transmitem mai departe ce am învățat și sperăm să ieșim cu toții bine din pandemie”, încheie ea. 

    Activitatea inițiativei continuă și după Paști, iar coordonatorii spun că își doresc ca acțiunile lor să aibă urmări pozitive încă mult timp înainte. 

    „Oamenii străzii au o singură opțiune — să rămână în stradă”

    O altă inițiativă  – „Coliba Albastră” a apărut chiar la începutul carantinei, când un grup de oameni au înțeles că îndemnul „Stai acasă” nu e unul posibil pentru toată lumea, în special pentru cei care nu au casă și trăiesc în stradă. 

    „Știam că, înainte de pandemie, oamenii fără adăpost luau masa la câteva cantine sociale operate de instituții publice și religioase. Acestea s-au închis, pentru că nu puteau activa în condiții de situație excepțională. Astfel, oamenii străzii rămâneau nu doar în stradă, dar și flămânzi. Spațiile publice – parcuri, scuaruri – în care aceste persoane își câștigau o mică existență  – de exemplu, prin pescuit, și unde puteau să înnopteze – sunt acum patrulate și închise. Micile „afaceri” – comerțul cu carton, sticlă și altele, munca ocazională la șantierele de construcții – nu mai sunt disponibile. Tot din cauza carantinei aceste persoane nu au acces la apă potabilă și facilități de duș pentru spălat. Oamenii străzii nu pot supraviețui când orașul e blocat,  orășenii se închid în case și se izolează…”, susțin voluntarii. 

    Prin urmare, „Coliba Albastră” a apărut ca o soluție de ajutor pentru aceste persoane. A primit acest nume pentru că, precizează voluntarii, cerul e unicul adăpost al persoanelor străzii, unica lor casă, colibă. 

    „Noi am negociat, alături de Inițiativa „Împreună împotriva COVID-19”, cu câteva restaurante care ne-au oferit prânzuri gratuite și pe care le distribuiam persoanelor fără adăpost din oraș. Iniţial, au fost 50 de porții, apoi 75, acum suntem la 125 și uneori nu ne ajung și mai procurăm suplimentar. Pe lângă acestea, însă, oamenii străzii mai au și alte necesități – săpun, apă, medicamente, articole de igienă personală, așa că am deschis o campanie de colectare de fonduri. De asemenea, mai colectăm diverse alte lucruri de la locuitorii orașului cărora le pasă – haine, pături, ceaune, telefoane mobile”, adaugă cei de la „Coliba Albastră”. 

    Ei povestesc că persoane fără adăpost sunt de toate vârstele – copii, adolescenți, maturi, uneori bătrâni, bărbați și femei. Mulți îi întreabă dacă știu unde ar putea merge să lucreze, alții întreabă dacă voluntarii îi pot ajuta să învețe o meserie, toți se bucură că cineva vorbește cu ei. Voluntarii adaugă că și-au propus să sprijine persoanele fără adăpost și în perioada post pandemică, deci caută soluții sistemice, iar pentru început ar vrea să echipeze o baie mobilă. Între timp, ei continuă să ofere suport celor care acum sunt în stradă, pentru că nu au unde sta acasă. 

    „O zi de muncă începe atunci când luăm prânzurile. Apoi mergem la locații  – protejați, evident, cu măști, viziere, mănuși și dezinfectant, vorbim cu oamenii, îi întrebăm de sănătate – despre febră, tuse, le măsurăm temperatura, dacă e cazul, întrebăm de alte necesități și încercăm să rezolvăm ce putem. Uneori, trebuie să chemăm ambulanța și să mergem cu persoanele străzii la spital. Alteori, trebuie să rezolvăm probleme precum procurarea de medicamente sau aprovizionarea cu apă. Până pe data de 13 aprilie, când unicul centru de găzduire a persoanelor fără adăpost încă funcționa, le povesteam persoanelor străzii despre posibilitatea de găzduire la Haltei și, după necesitate, facilitam găzduirea acestor persoane la centru. Acum, însă, centrul e în carantină,” subliniază voluntarii. 

    Ei spun că au scris și solicitat Primăriei Municipiului Chișinău și Ministerului Sănătății să identifice și să deschidă spații alternative de găzduire temporară a persoanelor străzii. „Nu s-a făcut nimic, iar acum oamenii străzii au o singură opțiune – să rămână în stradă”, conchid voluntarii. 

    „Bătrânii aveau lacrimi de bucurie, pentru că au înțeles că nu sunt uitați”

    Grupul din diasporă FreeMoldova a pornit, de asemenea, o inițiativă prin care a colectat donații pentru persoanele vulnerabile din R. Moldova. Banii au fost adunați online, prin intermediul platformei gofundme și, ulterior, donați celor aflați în dificultate, pentru a-și putea procura mănuși, măști și dezinfectanți. De asemenea, voluntari au mers în mai multe localități rurale pentru a împărți alimente nevoiașilor. 

    „Oamenii au fost selectați după criteriul vulnerabilității – cei fără posibilități materiale, cei mai în vârstă și copiii au prioritate. FreeMoldova s-a ocupat de logistică, ajutați de voluntari de acasă, din teritoriu, și de autoritățile publice locale cu care am mai lucrat anterior, primari și asistenți sociali. La final, vom publica toate bonurile fiscale, unde și cum s-au cheltuit banii. Ca de fiecare dată, și FreeMoldova va face o donație de peste 1000 de lire pentru această campanie”, a menţionat Iurie Cojocaru, unul dintre inițiatorii campaniei de colectare a resurselor financiare. 

    El  a adăugat că ajutorul, cât de mic, a fost binevenit, iar oamenii au reacționat diferit. „Au fost lacrimi de bucurie, pentru că bătrânii au înțeles că nu sunt uitați. Unii au spus, râzând, că din acele pachete au de mâncare pentru câteva săptămâni. Alții au mulțumit pentru pomana pe care ne-am făcut-o cu ei și ne-au urat numai bine”, afirmă activistul. 

    FreeMoldova este celula de rezistență a diasporei R. Moldova, formată pe 28 iunie 2018 la Londra. Membrii grupului își propun să lanseze şi să susțină activ inițiative ce apără dreptul la alegeri libere şi corecte, la proteste pașnice, la libera exprimare și la existența demnă a presei independente. Grupul poartă un caracter civic și apolitic.

    Până miercuri, 22 aprilie 2020, la nivel mondial sunt înregistrate peste două milioane și jumătate de cazuri de infectare cu coronavirus, aproape 178 mii de oameni au decedat, iar alți 697 mii de oameni s-au recuperat.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    FOTO/ 4 556 de cetățeni s-au vaccinat împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore: 3 252 de persoane s-au imunizat cu prima doză

    4 556 de persoane s-au vaccinat împotriva COVID-19 în ultimele 24 de ore. Dintre acestea, 3 252 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 1 303 de persoane au fost imunizate cu a doua doză, anunță miercu…
    FOTO/ 4 556 de cetățeni s-au vaccinat împotriva COVID-19, în ultimele 24 de ore: 3 252 de persoane s-au imunizat cu prima doză

    DOC/ Guvernul a modificat programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale

    Guvernul a aprobat în cadrul ședinței de miercuri, 22 septembrie, proiectul privind modificarea programului cu privire la repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2021…
    DOC/ Guvernul a modificat programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale

    Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

    Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC…
    Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

    Citiți joi în ZdG. Ediția din 23 septembrie 2021

    În ediția din 23 septembrie a Ziarului de Gardă, citiți un articol despre averea și cariera pretendenților la funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău. 15 magistrați s-au înscris în concursul pentru supl…
    Citiți joi în ZdG. Ediția din 23 septembrie 2021