Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Cine și cum a investit…

Cine și cum a investit banii oferiți de UE pentru localitățile rurale din R. Moldova

Satele din R. Moldova se transformă cu ajutorul Uniunii Europene (UE). Cei mai mulți beneficiari, care au obținut susținere financiară pentru proiecte, și-au dezvoltat afaceri, au creat locuri de muncă și au reușit să facă mai atractive comunitățile lor. Prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), reprezentanții comunităților decid ce ar trebui să schimbe în satele lor. Valoarea fiecărui leu investit de UE în localitățile rurale se triplează prin eforturile localnicilor.

„Multe zone rurale din Moldova se confruntă cu provocări deosebite, precum limitarea accesului la serviciile de bază, importante pentru viața oamenilor. Vorba e despre sănătate, educație, aprovizionarea cu apă, servicii de canalizare, infrastructura de comunicații, dezvoltarea slabă a autorităților publice locale, creșterea economică limitată și angajarea în câmpul muncii”, a menționat Peter Michalko, ambasadorul UE în R. Moldova, la evenimentul online „LIVE din Casa Mare, satul Maramonovca”, desfășurat în cadrul campaniei „UE pentru Moldova rurală”.

Șeful Delegației UE a mai spus că aceste domenii sunt prioritare, propunându-și să îi atragă pe tineri în localitățile rurale prin îmbunătățirea standardelor de viață, dar și prin servicii de calitate, oferite oamenilor din toate generațiile, care locuiesc în sate.

„UE continuă să creadă că schimbarea este posibilă”

„UE continuă să creadă că schimbarea e posibilă… UE oferă asistență pentru dezvoltarea rurală pe parcursul mai multor ani”, a mai spus Peter Michalko.

Iulia și Ion Guțu din satul Țaul, raionul Dondușeni

Iulia și Ion Guțu din Țaul, Dondușeni, practică apicultura. Cu suportul programului PARE 1+1, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), dar și cu sprijinul copiilor, și-au transformat prisaca într-o pensiune. Au construit căsuțe pe stupi. Atunci când turiștii intră în căsuță, capacele stupilor se scot și aerul din stup pătrunde în căsuță. Timp de câteva ore, oamenii pot citi, dormi sau se pot relaxa ascultând zumzetul albinelor. Iulia spune că această terapie este benefică pentru sistemul nervos.

„Ne vom strădui să oferim tot ce avem mai bun din stup, din cuptorul cu plăcinte, din oala cu sarmale. Toate produsele sunt ecologice”, spune femeia.

Acum patru ani, Semion Școlnic din Bălanul Nou, Râșcani, a construit prima seră de legume. A învățat să facă agricultură treptat, citind cărți și informându-se. La început, a avut nevoie de ajutorul unui agronom. Astăzi, serele lui Semion se întind pe jumătate de hectar. Crește conopidă și gogoșari, dar nu se oprește aici, deoarece susține că mai are potențial de dezvoltare.

Semion Școlnic în sera în care cultivă gogoșari, s. Bălanul Nou, r-nul Râșcani

Cu susținerea UE, tânărul a cumpărat un motocultor și nu mai lucrează pământul cu sapa. Tot cu sprijinul UE, își propune să instaleze în sere un sistem de încălzire, care îl va ajuta să cultive plante și în perioada rece a anului.

Asistența oferită de UE vizează creșterea nivelului de trai al locuitorilor din mediul rural prin dezvoltarea infrastructurii, agriculturii și ocuparea forței de muncă, transformându-le în zone atractive.

Calitatea vieții în satele R. Moldova poate fi îmbunătățită

Calitatea vieții în satele R. Moldova poate fi îmbunătățită și prin acordarea serviciilor de sănătate moderne. De exemplu, în satul Chetrosu, raionul Drochia funcționează un centru de sănătate care prestează servicii de înaltă calitate. Centrul de sănătate „Vladeliza” este unul privat, care are un contract încheiat cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și prestează servicii gratuite de sănătate pentru 2450 de persoane. Corina Triboi, directoarea centrului, a început acum șase ani o activitate farmaceutică în Chetrosu, iar mai apoi a fondat și centrul de sănătate. Astăzi, pacienții centrului pot beneficia de consultația medicului de familie, a ginecologului și a moașei. Cu sprijinul Grupului de Acțiune Locală „Calea Dropiei”, centrul a cumpărat un aparat de fizioterapie și magnetoterapie, dar și un aparat de laborator care analizează o gamă largă de probe.

GAL-urile decid ce proiecte să implementeze în comunitățile lor

Din anul 2016, în R. Moldova este implementată inițiativa LEADER, o metodă a UE de susținere a dezvoltării rurale la nivel local în scopul revitalizării acestor zone și creării locurilor de muncă. Marina Albu, președinta Rețelei Naționale LEADER din R. Moldova, a explicat că această abordare presupune crearea unor regiuni dintr-un grup de sate sau orașe mici. Cei mai activi oameni din diverse domenii din aceste localități formează GAL-uri și elaborează strategia de dezvoltare a regiunii prin participare, axată pe dezvoltarea comunității în sectoarele public, economic și civic.

Acestea se bazează pe parteneriatul local instituționalizat și are ca membri organizațiile, instituțiile, liderii locali – reprezentanți ai sectoarelor public, antreprenorial și civic, care împreună gestionează procesele de dezvoltare locală.

Marina Albu, președinta Rețelei Naționale LEADER din R. Moldova

„Ghidându-se de această strategie, GAL-urile inițiază, gestionează și administrează procesele de dezvoltare din regiunea lor”, a precizat Marina Albu.

GAL-urile decid ce proiecte să implementeze în comunitățile lor. Astfel, în regiunea de sud, o familie a deschis o mini-fermă de vaci și o seră de flori. La nord, un GAL a susținut fondarea unei uscătorii de fructe. O familie tânără a fost sprijinită și a cumpărat utilaj pentru răcirea laptelui la propria fermă de vaci.

Actualmente, în R. Moldova sunt 32 de GAL-uri, care acoperă 35% din totalul localităților rurale ale țării. Există alte peste 20 de inițiative de creare a GAL-urilor.

„Valoarea unui euro investit este triplată”

„Valoarea unui euro investit într-o zonă rurală, prin intermediul GAL-urilor, este, de fapt, triplată”, a menționat Tomasz Horbowski, directorul de țară al Solidarity Fund PL în Moldova, care implementează proiectul „Abordarea LEADER pentru prosperitatea rurală din Moldova”. El a precizat că localnicii care au fost susținuți de UE au raportat o creștere a veniturilor și dezvoltarea ulterioară a afacerilor.

Tomasz Horbowski, directorul de țară al Solidarity Fund PL în Moldova

60% dintre proiectele implementate au creat noi locuri de muncă, sezoniere sau permanente, iar 15% dintre beneficiari au înregistrat o companie. În consecință, întreprinderile înregistrate aduc contribuții la bugetele locale.

Centrul de Excelență în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Țaul și alte șase instituții de învățământ au beneficiat de sprijin în cadrul proiectului DEVRAM, orientat spre dezvoltarea sectorului de cultivare a soiei. Prima instituție a creat o platformă didactico-experiementală de cultivare a soiei. Pe 20 de hectare au fost plantate patru soiuri de soia pentru a le permite studenților și agricultorilor să se informeze despre oportunitățile de obținere a unei producții mari. Prin intermediul proiectului UE, instituția a cumpărat o semănătoare modernă, un împrăștietor de îngrășăminte, dar și material semincer de calitate pentru a valorifica acest lot. Cu ajutorul proiectului, se va deschide și un centru de formare, de care vor beneficia mai multe categorii de persoane, inclusiv adulții.

UE oferă asistență pentru trei programe principale: DEVRAM, implementat de Agenția de Dezvoltare din Austria, care se axează pe creșterea competitivității în sectorul agroalimentar și consolidarea infrastructurii de alimentare cu apă și de salubrizare în zonele rurale; proiectul de sprijin pentru IMM-urile din zonele rurale, implementat de ODIMM, precum și proiectul „Abordarea LEADER pentru prosperitatea rurală din Moldova”. În total, sprijinul financiar acordat de UE în aceste trei programe este de 13,2 milioane de euro. Prin programul „UE pentru Moldova”, în următorii cinci ani vor fi investite alte 16 milioane de euro.