Autoritățile închid ușile, ascunzând informația de interes public

Zilnic, reporterii ZdG expediază numeroase solicitări de informații în adresa instituțiilor oficiale din R. Moldova: la Guvern, Procuratură, Consiliul Superior al Magistraturii, la Președinție sau la Parlament. Și în ianuarie 2019, reporterii ZdG au expediat mai multe solicitări, primind, în schimb, răspunsuri inconsistente și inutile pentru elucidarea subiectelor abordate.

Târgul de Crăciun: corespondență fără conținut

După ce Guvernul a decis alocare, din bugetul de stat, a 11 milioane de lei pentru deafășurarea Târgului de Crăciun, ZdG a încercat să afle cum s-au repartizat banii, cât a costat fiecare serviciu și cine sunt agenții economici contractați de stat. Deși au fost depuse solicitări oficiale de informații, un răspuns concludent nu am reușit să aflăm nici de la directorul ÎS „Moldova-Concert”, organizatorul propriu-zis al Târgului, nici de la Guvern.

Directorul ÎS „Moldova-Concert”, Andrei Locoman, a declarat bunăoară că banii vor fi cheltuiți pentru reparația acoperișelor a 22 de căsuțe din lemn, care ar fi fost deteriorate în urma păstrării, pentru instalarea camerelor de supraveghere video, dar și pentru alocarea biletelor la teatru pentru un număr mai mare de copii care urmau să viziteze târgul.

Suplimentar, ZdG a expediat o solicitare oficială de informații atât la Guvern, cât și directorului ÎS „Moldova-Concert”, insistând asupra comunicării unor date despre compania selectată pentru prestarea serviciilor de pază supraveghere video. Totodată, am solicitat să ni se comunice numele companiilor care au fost plătite din bani publici în cadrul Târgului de Crăciun.

La 9 ianuarie, când evenimentele de la Târg erau deja spre sfârșite, ZdG a primit un mesaj de la Andrei Locoman. Directorul ÎS „Moldova-Concert”, însă, nu a numit decât o singură companie contractată pentru prestarea de servicii în cadrul Târgului, fără a explica de ce nu oferă datele de interes public, solicitate de ZdG.

După insistențe repetate, la 15 ianuarie, în ultima zi a Târgului de Crăciun, am primit un răspuns de la Guvern. Documentul, care nu este semnat, are antetul ÎS „Moldova-Concert”. Acesta nu conține răspunsuri la întrebări și oferă doar o enumerare a mai multor prevederi legale, fără a da o interpretare a lor în contextul datelor cerute de ZdG. Răspunsul conține trimiteri la Legea privind accesul la informație și la Legea cu privire la secretul comercial, și menționează că agenții economici au fost contractați în baza Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și nu în temeiul Legii privind achizițiile publice. În final, totuși, primim asigurări că toate datele vor fi oferite după închiderea Târgului. În imposibilitatea de a obține informațiile de interes public, în ultima zi a Târgului de Crăciun, reporterii ZdG au încercat să discute cu directorul „Moldova-Concert”, Andrei Locoman, și cu premierul Pavel Filip. Andrei Locoman a estimat că ar exista vreo 200 de contracte semnate cu organizatorii Târgului. Premierul Pavel Filip, întrebat de ce nu sunt făcute publice rapoartele privind cheltuielile efectuate pentru Târgul de anul trecut, a sugerat să expediem o solicitare „și am toată certitudinea că veți obține această informație, dar astăzi, vă rog, să vă bucurați de sărbătoare”.

Candidatul electoral de la Ministerul Economiei

La 9 ianuarie am contactat Serviciul de presă al Ministerului de Economiei, pentru a afla dacă ministrul Gaburici a degrevat din funcție în contextul în care acesta candidează la alegerile parlamentare. Serviciul de presă ne-a cerut o solicitare de informație. Am insistat să ne ofere un răspuns telefonic, dat fiind că întrebarea aderesată nu necesita o documentare minuțioasă. Serviciul de presă a promis că va reveni în aceeași zi cu un răspuns, doar că nu am mai fost contactați.

În următoarea zi, 10 ianuarie, am apelat repetat Minsterul Economiei, cu aceeași întrebare. De această dată, la telefon a răspuns o altă persoană, tot din cadrul Serviciului de presă, care a insistat că trebuie să trimitem o solicitare oficială, pentru a afla dacă ministrul a degrevat sau nu din funcție. Din nou, după insistențe, ni s-a comunicat, totuși, la telefon, că ministrul este în teritoriu și că nu a degrevat din funcție. Totodată, pentru a afla când anume va degreva din funcție Chiril Gaburici ni s-a cerut să expediem o solicitare oficială de informație.

Clauze de confidențialitate?

Pe 15 ianuarie, curent, ZdG a solicitat Agenției Proprietății Publice (APP) să ne ofere contractul de parteneriat public-privat semnat la 17 decembrie 2018 între APP și SRL „Gările Auto Moderne”, privind darea în concesiune pentru o perioadă de 25 de ani a Gărilor și Stațiilor Auto din R. Moldova.
Deși subiectul concesionării gărilor și stațiilor auto este unul de mare interes public, fiind vorba despre active ale statului, prin răspunsul din 17 ianuarie 2019, APP a refuzat să ne ofere contractul, invocând prezența unor „clauze de confidențialitate” și ne-a îndemnat să cerem o copie de la compania privată care urmează să gestioneze gările în următorii 25 de ani.

Oficialii statului promovează o politică de distanțare față de oameni, față de mass-media și față de public

Dumitru Sliusarenco, avocat Promo-LEX
Accesul la informație reprezintă unul din cei mai importanți piloni pentru afirmarea libertății presei și a jurnalismului de calitate, dar și una dintre cele mai importante punți de legătură între stat și cetățean. Pentru a avea un stat puternic, angajat în realizarea intereselor cetățenilor și protejarea acestora, e necesar ca cetățenii să aibă încredere în cei care îi conduc, în autorități și în oficiali. În prezent, trecem printr-o perioadă de neîncredere a oamenilor față de autorități. Una dintre cauze este că oficialii și reprezentanții statului promovează o politică de distanțare față de oameni, față de mass-media, față de public. Ei preferă să lucreze cu ușile închise, să ascundă sau să nu divulge informații de interes public. Ei se ascund după vitrina procedurilor birocratice, a respectării confidențialității sau datelor cu caracter personal, atunci când sunt rugați să respecte dreptul la liberul acces la informații.

În contextul în care jurnaliștii se confruntă cu o astfel de atitudine din partea autorităților și a altor oficiali, nu rămân multe soluții care ar fi eficiente pentru revendicarea acestui drept. În viziunea mea, există trei opțiuni pe care jurnaliștii le pot folosi în lupta lor cu blocarea accesului la informații.

1. Inițierea procedurilor judiciare – cea mai directă cale de a obține acces la informațiile necesare. Ea oferă oportunitatea unei proceduri judiciare în care partea care refuză să ofere informații să fie obligată să le ofere prin decizia unei instanțe judiciare, care poate fi executată și implementată. Totuși, această cale implică costuri (pentru avocați, cheltuieli judiciare, etc) și timp. Asemenea proceduri pot dura de la câteva luni la un an sau poate chiar mai mult. Atunci când jurnaliștii au zeci sau sute de solicitări de informații, e aproape imposibil să mergi cu fiecare în instanță. În plus, la finalizarea procedurilor informația solicitată ar putea fi neactuală deja.

2. Inițierea activităților de lobby. Atunci când există lacune legate de calitatea legii, implementarea ei sau practici nocive, pot fi inițiate dezbateri publice, împreună cu autoritățile, pentru depășirea problemelor. Totuși, pentru ca această soluție să fie eficientă, există o condiție importantă – autoritățile/puterea trebuie să fie deschise pentru dialog și pentru schimbări. În situația în care autoritățile se comportă cu jurnaliștii după principiul „Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră” – discuțiile și dezbaterile nu vor fi eficiente.

3. Informare și sensibilizare. Jurnaliștii, chiar dacă nu pot obține informații necesare de la autorități, pot oricum informa și interacționa cu publicul și cu partenerii strategici ai autorităților. Este important de informat oamenii, de fiecare dată, că oficialul, demnitarul, autoritatea, instituția X sau Y refuză să elibereze informații de interes public, cu detalierea informațiilor solicitate. Această măsură cel mai des nu va avea un impact imediat, dar va influența relația autorităților cu cetățenii, care până la urmă sunt cea mai importantă voce într-o democrație și relația autorităților cu partenerii strategici ai acestora.