Marșul Solidarității la cea de-a 6-a ediție: „La început a fost violența. Violența împotriva noastră. Opriți violența. Porniți Convenția!”

Astăzi, 8 martie, la Chișinău va avea loc cea de-a 6-a ediție a marșului Solidarității. Acest an este dedicat ratificării Convenției de la Istanbul, cu genericul: „La început a fost violența/ Violența împotriva noastră/ Opriți violența /Porniți Convenția!”.

Potrivit organizatorilor, marșul va începe la ora 13.00 având ca punct de pornire scuarul magazinului Unic Centru Comercial.

„Cea de-a 6-a ediție a marșului de 8 Martie va începe la ora 13:00 având ca punct de pornire, așa cum ne-am obișnuit, scuarul magazinului Unic Centru Comercial, punct final Parcul Dendrarium, unde vom sta la un picnic (dacă timpul e frumos).
Ne dorim să fim mult mai mulți decât anul trecut, așa că invită-ți apropiații și apropiatele și, de ce nu, ia-ți animalele de companie ca să participe la marșul pașnic de solidaritate cu femeile”, se arată pe pagina evenimentului.

Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă tratatul internațional adoptat de Consiliul Europei pe 11 mai 2011 care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor. Totodată, convenția stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen.

„Convenția de la Istanbul este primul document juridic ce prevede o abordare unitară pentru prevenirea, investigarea și pedepsirea actelor de violență împotriva femeilor și fetelor, violenței domestice, inclusiv prin urmărirea penală a autorilor acestui tip de crime”, susțin organizatoarele.

Potrivit datelor unui studiu realizat Organizația pentru Securitate și Cooperare, violența față de fete și femei rămâne a fi cea mai gravă încălcare a dreptului omului din R. Moldova.

• Aproape jumătate din femeile în vârstă de 18-74 de ani au fost supuse hărțuirii sexuale, începând cu vârsta de 15 ani.
• Aproape trei sferturi din femeile din Moldova (73%) care au avut vreodată un partener intim, au fost supuse unei forme de violență.
• Cea mai răspândită formă de violență din partea unui partener intim este violența psihologică, la care au spus că au fost supuse 71% din femei (cu mult peste media UE de 43%).
• O treime (33%) au afirmat că au fost supuse violenței fizice din partea unui partener intim pe parcursul vieții. Iarăși, aceasta este mult mai mult decât media UE de 20% și mai mult decât în oricare dintre țările europene
• Doar în 2019, 7 femei au fost omorâte de partenerii lor.

Cu ocazia zilei de 8 martie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) îndeamnă reprezentații și reprezentantele organelor legislative ale Republicii Moldova să adopte 8 proiecte de legi pentru a demonstra adevărata intenție de a promova egalitatea de gen în Moldova. Acestea se referă la:

1. Pachetul de legi cu măsuri eficiente de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale la locul de muncă și în instituțiile educaționale de toate nivelurile. Deoarece fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme de hărțuire sexuală la locul de muncă.

2. Pachet de legi privind reforma concediului de îngrijire a copilului pentru a încuraja implicarea taților. Deoarece concediul de îngrijire a copilului nu motivează tații să beneficieze de acest drept. Deși numărul de tați beneficiari ai indemnizației de îngrijire a copilului este în creștere, ponderea acestora este destul de mică comparativ cu cea a mamelor. 

3. Modificarea legii cu privire la asigurarea egalității pentru a defini noțiunile de remunerare, muncă egală și muncă de valoare egală, dar și pentru a consolida mandatul instituțional al Consiliului pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității. Deoarece în 2019 diferența salarială este de tocmai 14,4%, ceea ce semnifică 36 de zile lucrătoare adiționale, neplătite, pe care o femeie trebuie să le lucreze pentru a avea un venit echivalent cu cel înregistrat de un bărbat în anul precedent. În valoare monetară, în 2019 o femeie a pierdut în medie 14 430 MDL din cauza acestui fenomen.

4. Pachet de legi pentru ajustarea cadrului legislativ național la principiul transparenței salariale, conform celor mai bune practici din Uniunea Europeană. Angajamente asumate de către Republica Moldova prin semnarea Acordului de asociere UE-Moldova și Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă.

5. Modificarea legii cu privire la sistemul public de pensii pentru a elimina toate prevederile ce discriminează femeile.Deoarece pierderea financiară anuală a unei femei pensionare în 2019 a constituit în medie 5 038 MDL. În zonele urbane, decalajul în pensii devine mai pronunțat: în municipiul Chișinău pierderea financiară anuală a femeilor pensionare este de 11 430 MDL, fiind de două ori mai mare decât valoarea medie anuală la nivel național.

6. Pachet legislativ de transpunere în legislația națională a tuturor angajamentelor legate de Convenția de la Istanbul. Deoarece ultimele estimări arată că aproape jumătate din femeile în vârstă de 18-74 de ani au fost supuse hărțuirii sexuale, începând cu vârsta de 15 ani; trei sferturi din femeile din Moldova (73%), care au avut vreodată un partener intim, au fost supuse unei forme de violență.

7. Modificarea Codului Educației pentru a permite finanțarea educației timpurii (a creșelor) de către autoritățile publice centrale. Deoarece lipsa acestor servicii îngreunează nespus de mult posibilitățile mamelor să balanseze viața profesională și cea de familie. Rata de ocupare a femeilor cu copii de vârstă preșcolară este cu 20% mai mică, comparativ cu cea a femeilor care nu au copii preșcolari.

8. Pachet de legi care ar obliga toate autoritățile să identifice și să implementeze acțiuni ce ar reduce inegalitățile pe domeniile de competență. Deoarece majoritatea legilor, bugetelor, programelor și politicilor sunt adoptate fără a ține cont de modul în care acestea reflectă interesele și nevoile bărbaților și femeilor.