Ambasadorul Rusiei la Chişinău, Oleg Vasneţov, vrea ca statutul limbii ruse în R. Moldova să fie întărit prin lege

Statutul limbii ruse în R. Moldova trebuie întărit prin lege, iar instituţiile de învăţământ cu predare în limba rusă trebuie păstrate. Despre aceasta a discutat Ambasadorul Rusiei la Chişinău, Oleg Vasneţov, în cadrul unei întrevederi cu Nicolae Radiţa, directorul Agenţiei Relaţii Interetnice.

„Părțile au organizat un schimb de opinii concentrat asupra situației actuale între organizațiile etnice, acordând o atenție deosebită situației comunităților ruse din republică. Ambasadorul Rusiei s-a concentrat pe necesitatea consolidării legislative a statutului limbii ruse ca instrument de comunicare internațională și păstrarea instituțiilor de învățământ cu limba de instruire rusă”, este arătat într-un comunicat al ambasadei.

„Am avut o întîlnire scurtă prin care am făcut cunoştinţă precum şi am trasat nişte puncte comune cu privire la statutul şi situaţia comunităţii ruse în Republica Moldova. Dumnealui şi-a exprimat anumite îngrijorări dar şi anumite posibilităţi de cooperare în acest sens cu privire la susţinerea identităţii ruse în Republica Moldova precum şi încheierea în acest sens a unui acord de colaborarea cu agenţia omoloagă din Federaţia Rusă.
Am discutat şi despre cadrul juridic inclusiv legea cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova! Noi nu am discutat despre statul limbii ruse de a fi întarit în lege. Excelenţa sa dl Ambasador, şi-a exprimat îngrijorările sale cu privire la comunitatea rusă şi e şi firesc pentru ca toate ambasadele în Republica Moldova urmăresc acelaşi scop de a-şi susţine diaspora sa, în identitatea etnică, cultură, tradiţiile, etc! Aşa fac şi ambasadori ai altor state prezente în Moldova!Rolul statutului este să echilibreze şi să armonizeze relaţiile interetnice încât să construiască o coeziune socială bazată pe diversitate”, a comentat la rândul său Nicolae Rădița, directorul general al Biroului Relaţii Interetnice.

În iunie 2018, Curtea Constituţională, a constatat că Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este învechită și nu corespunde realității actuale. Astfel, „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”. Totodată, Curtea a subliniat importanța respectării de către R. Moldova a prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale.

Curtea a constatat că odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat, nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept. În acest fel, odată ce statul i-a garantat minorității ruse traducerea legislației în limba rusă, convențiile internaționale interzic retragerea acestui drept.

FOTO:presedinte.md