ULTIMA ORĂ Sesizarea depusă de Nicanor Ciochină a fost declarată „inadmisibilă” de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, învinuit că a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului, prin care acesta a invocat neconstituționalitatea unei prevederi din Codul de procedură penală. Decizia a fost adoptată vineri, 23 ianuarie, este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Vineri, 23 ianuarie 2026, Curtea Constituțională a adoptat decizia de inadmisibilitate a sesizării privind excepția de neconstituționalitate a articolului 268 alin. (1) punctul 3) din Codul de procedură penală, ridicată de Nicanor Ciochină, în dosarul în care este învinuit a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului.

Autorul excepției a susținut că articolul 368 alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură penală, care permite citirea în instanță a declarațiilor date în faza urmăririi penale atunci când inculpatul refuză să depună declarații, ar încălca dreptul de a nu se autoincrimina, garantat de articolul 21 din Constituție, întrucât aceste declarații pot fi folosite ca probe împotriva sa.

De asemenea, Ciochină a susținut că norma contestată îi încalcă dreptul la apărare, întrucât nu i-ar permite să solicite „audierea coinculpatului” ale cărui declarații, date în faza urmăririi penale, au fost citite în instanță, „afectând astfel dreptul la un proces echitabil și dreptul de a audia martorii, garantate de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.

Analiza Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea a observat, cu referire la respectarea dreptului de a nu se autoincrimina, că „autorul nu critică norma contestată din perspectiva încălcării dreptului personal de a nu se autoincrimina, ci din perspectiva afectării drepturilor coinculpatului (i.e. ale dlui Ion Andronache)”. Astfel, pentru că autorul nu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate pentru apărarea drepturilor sale, Curtea a declarat inadmisibil acest capăt al sesizării.

Curtea a constatat că articolul 368 alin. (1) punctul 3) din Codul de procedură penală „le permite părților să solicite citirea în ședința de judecată a declarațiilor inculpatului date în cursul urmăririi penale în cazul în care acesta refuză să dea declarații în fața instanței”.

„În jurisprudența sa, Curtea Europeană a reținut că admiterea ca probă a declarației unui martor care a lipsit de la proces și a cărui declarație prealabilă a fost singura probă sau proba decisivă împotriva inculpatului nu reprezintă, în mod automat, o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție (Schatschaschwili v. Germania [MC], 15 decembrie 2015, § 109). Acest considerent este valabil și în cazul admiterii ca probă a declarației unui coinculpat care invocă dreptul la tăcere (Strassenmeyer v. Germania, 2 mai 2023, §§ 73-74)”, au spus magistrații de la CC.

Curtea a constatat că lipsa posibilității autorului excepției de a-l interoga pe coinculpat în fața instanței „este compensată, la nivel normativ, prin garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală”. 

„Astfel, în ipoteza citirii declarațiilor coinculpatului formulate la etapa urmăririi penale, Curtea a constatat că norma contestată nu stabilește caracterul unic sau decisiv al acestor declarații. Dimpotrivă, evaluarea forței probante a declarației în discuție ține de competența instanțelor judecătorești”, au adăugat magistrații.

De asemenea, la articolul 101 alin. (4) din Codul de procedură penală, legislatorul a stabilit că instanţa de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părţile în egală măsură şi să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Această prevedere „îi permite autorului excepţiei să conteste credibilitatea și relevanța declarațiilor citite și să-și prezinte propria versiune asupra circumstanțelor cauzei penale”.

Curtea a mai avut în vedere faptul că la articolul 389 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală legislatorul a stabilit limitări explicite în privința utilizării acestor declarații la pronunțarea unei sentințe de condamnare. Potrivit acestor dispoziții, „condamnarea poate fi dispusă numai în măsura în care vinovăţia inculpatului în săvârșirea infracţiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată și nu se poate baza pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declaraţiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale şi citite în instanţa de judecată în absența lor”.

„Privite în ansamblu, Curtea a reținut că legislatorul a instituit suficiente garanții care permit utilizarea declarațiilor coinculpaților formulate la etapa urmăririi penale, fără a aduce atingere substanței dreptului la apărare al autorului excepției, garantat de articolul 26 din Constituție”, a concluzionat instanța.

Decizia Curții

„Pornind de la argumentele invocate, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 368 alin. (1) punctul 3) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, ridicată de dl Nicanor Ciochină, în dosarul nr. 1-1348/2024, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani”, a decis instanța.

CC.Ciochină by Ziarul de Gardă

Nicanor Ciochină, fostul primar de Boldurești, învinuit că a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului, a sesizat Curtea Constituțională după ce magistrata Lilia Lupașco a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate pe 12 ianuarie.

Anterior, procurorul de caz a denunțat o încercare vădită de tergiversare, iar avocatul părții vătămate, Dorin Podlisnic, a calificat situația drept „șiretlic, ping pong juridic”.

Nicanor Ciochină este învinuit că, pe 19 februarie 2024, l-a accidentat mortal pe Mihai Beșliu și a fugit de la locul faptei. Potrivit anchetei, înainte de a fi prins, pe 21 februarie, fostul primar din Boldurești ar fi încercat să ascundă urmele accidentului, înscenând o altă coliziune cu implicarea mașinii deteriorate.

Ulterior, a fost reținut și complicele lui Ciochină, un medic stomatolog, Ion Andronache. Acesta l-ar fi ajutat pe Ciochină să găsească o mașină identică celei implicate în accident și să monteze plăcuța cu numărul de înmatriculare pe o altă mașină. Înainte de a ajunge primar de Boldurești, Nicanor Ciochină a fost, timp de cinci ani, șeful Inspectoratului de Poliție Nisporeni.