ULTIMA ORĂ CSJ anulează, pentru prima dată, o decizie a Comisiei Pre-vetting de nepromovare a evaluării repetate și emite o altă hotărâre. Judecătorul Ion Chirtoaca a PROMOVAT evaluarea integrității, prin decizia instanței

Magistratul Ion Chirtoaca, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători, care nu a promovat de două ori evaluarea integrității desfășurată de Comisia Pre-vetting, trece procedura. Pentru prima dată de la modificarea legii în septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis cererea de contestare a unui judecător care nu promovat evaluarea reluată și a emis o hotărâre de promovare, fără a dispune reevaluarea.

CSJ a constatat existența circumstanțelor ce desființează dubiile Comisiei de evaluare.

Completul de judecată special, condus de Ion Malanciuc, care a fost numit recent judecător la Curtea Constituțională, din carte fac parte Diana Stănilă și Oxana Parfeni (raportor), a decis joi, 26 iunie, cu unanimitate de voturi, anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor din 21 mai 2024 „cu privire la evaluarea reluată a lui Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii”.

Astfel, „constată promovarea de către Ion Chirtoaca, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a evaluării efectuate în baza Legii nr. 26/2022”.

După finalizarea examinării cauzei în fond la CSJ în septembrie 2024, magistratul de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a cerut instanței reluarea dezbaterilor judiciare. Cererea a fost respinsă.

În motivarea cererii, Chirtoaca a invocat că, după finalizarea examinării cauzei în fond și retragerea completului de judecată special în deliberare, pentru emiterea și pronunțarea deciziei, legiuitorul a modificat și completat art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, în sensul în care „La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior”.

Comisia Pre-vetting a decis că candidatul Ion Chirtoaca nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică întrucât „s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară”. Este vorba despre:

• Nedeclararea contului bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de transferuri.
• Procurarea unui apartament la preț preferențial – condițiile de eligibilitate și îmbunătățirea condițiilor de trai.

Nedeclararea contului bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de transferuri

Comisia de evaluare a constatat că, la 12 octombrie 2010, Ion Chirtoaca a deschis un cont bancar în euro în numele său la o bancă din R. Moldova, pe care l-a închis la 19 ianuarie 2022. Candidatul nu a declarat acest cont bancar în declarațiile sale anuale depuse la Comisia Națională de Integritate pentru anii 2012 – 2015, înainte de a deveni judecător. În această perioadă, candidatul a primit transferuri în acest cont de la părinții săi, care lucrau în străinătate, în sumă de 74 660 de euro.

În cadrul evaluării inițiale, Comisia a concluzionat că are „dubii serioase” cu privire la conformitatea candidatului Ion Chirtoaca cu criteriile de integritate financiară și etică, pe motivul nedeclarării acestui cont bancar în euro și a mijloacelor bănești depuse în acel cont, dubii extinse și la sursele transferurilor efectuate în perioada anilor 2012 – 2014 și care „nu au fost atenuate de către candidat”.

Candidatul a recunoscut că nedeclararea contului bancar a fost „o greșeală și o omisiune din partea sa”. Acesta a mai remarcat că, după ce a devenit judecător în 2016, a devenit mai familiarizat cu prevederile legale și a înțeles că ar fi trebuit să fie declarat.

Comisia Pre-vetting a remarcat că, în decizia din 1 august 2023, completul de judecată special al CSJ a reținut că Comisia de evaluare a „ignorat prezentarea de către candidat a documentelor justificative privind veniturile părinților săi și a trecut cu vederea explicațiile candidatului că tatăl său obținuse, de asemenea, venituri în timp ce era angajat în mod neoficial”. Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție a acceptat în 2023 calculele conform cărora părinții au făcut transferuri în valoare totală de 74 660 de euro în perioada anilor 2012 și 2015, depășind veniturile oficiale ale părinților cu 10 533 de euro și a considerat că diferența ar putea fi explicată de veniturile nedeclarate ale tatălui. În plus, în 2023, în fața completului de judecată special al Curții Supreme de Justiție, candidatul Ion Chirtoaca a prezentat declarațiile a doi cetățeni italieni, datate cu 23 martie 2023 și 3 aprilie 2023, reflectând că tatăl său a lucrat pentru acești doi cetățeni. Această informație nu a fost prezentată de către candidat Comisiei în timpul evaluării inițiale.

În cadrul evaluării reluate, Comisia a constatat, pe baza informațiilor furnizate de către candidat Curții Supreme de Justiție și Comisiei în timpul evaluării reluate, că tatăl candidatului a avut un venit neoficial în perioada 2012-2014 de 5 775 de euro per an. Totodată, pe parcursul anilor 2012-2015, venitul total al părinților candidatului a fost de 81 452 de euro, în timp ce suma totală a transferurilor bancare către candidat și depunerile în contul bancar al tatălui au fost de 91 274 de euro, adică cu 9 822 de euro mai mult decât venitul lor. Pentru anii 2010-2015, venitul total al părinților candidatului a fost de 104 523 de euro, în timp ce suma totală a transferurilor bancare și a depunerilor bancare a fost de 124 424 de euro, adică cu 19 901 euro mai mult decât venitul lor. În patru din cei șase ani din această perioadă (2010, 2011, 2013 și 2015), sumele de transferuri bancare și depozite bancare au depășit venitul total oficial și neoficial al părinților cu 6 152 de euro, 3 567 de euro, 7 120 de euro și 3 506 euro.

În cadrul evaluării reluate, candidatul Ion Chirtoaca a prezentat Comisiei patru declarații noi referitoare la venitul părinților săi, una depusă de părinții săi și trei de alte persoane.

„Candidatul nu a exercitat diligența necesară, nu a căutat proactiv informații, a furnizat informații doar când faptele stabilite de Comisie l-au obligat să facă acest lucru și a furnizat în mod regulat informații incomplete, neconsecvente și contradictorii, subminând astfel credibilitatea candidatului”, a concluzionat în 2024 Comisia Pre-vetting.

Procurarea unui apartament la preț preferențial – condițiile de eligibilitate și îmbunătățirea condițiilor de trai

Comisia de evaluare a constatat că, la 21 iunie 2017, Ion Chirtoaca a depus cerere pentru un apartament la preț preferențial în cadrul unui program pentru îmbunătățirea condițiilor de trai destinat judecătorilor, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii. În cadrul evaluării inițiale, Comisia a conchis că, la depunerea cererii pentru locuința la preț preferențial, Ion Chirtoaca a omis să declare o informație importantă, care era o parte integrală a procesului de selecție, și anume că deține dreptul de proprietate asupra unui apartament de 38,4 m.p..

Astfel, în cadrul evaluării inițiale, Comisia de evaluare a avut dubii cu privire la faptul că lui Ion Chirtoaca i-ar fi fost acordat apartamentul la preț preferențial dacă ar fi declarat pe deplin toate informațiile relevante cu referire la dreptul de proprietate asupra apartamentului.

În cadrul evaluării reluate, Comisia a solicitat de la CSM să furnizeze mai multe informații. Consiliul Superior al Magistraturii a informat Comisia de evaluare că, la 21 iunie 2017, Ion Chirtoaca a depus cererea pentru includerea în lista solicitanților de locuințe la preț preferențial, la care nu au fost anexate careva documente. Ulterior, la 6 noiembrie 2017, Ion Chirtoaca a depus o nouă cerere pentru participarea la programul de locuințe la preț preferențial, la care anexat documente justificative, inclusiv o copie a actului de la Cadastru, datată cu 3 noiembrie 2017, conform căreia deținea dreptul de proprietate asupra apartamentului de 38,4 m.p..

Astfel, Comisia de evaluare a notat că dubiile sale cu privire la eligibilitatea candidatului de a procura apartament la preț preferențial au fost „atenuate”, întrucât decizia în urma evaluării inițiale, cu referire la această problemă, a fost bazată pe absența probelor precum că candidatul a prezentat dovezi cu privire la deținerea în proprietate a apartamentului de 38,4 m.p..

Chirtoaca: „De la data aprobării componenței Comisiei de evaluare, a devenit clar că se dorește promovarea în Consiliul Superior al Magistraturii a unor magistrați loiali puterii”

În fața CSJ, Chirtoaca a invocat alte cazuri în care candidații la funcția de membru al CSM, unii dintre care au promovat evaluarea integrității și au fost aleși în funcție, nu au declarat unele conturi bancare.

„Comisia de evaluare în mod eronat nu a luat în calcul doar venitul neoficial al tatălui său din perioada anilor 2012 – 2014 și a reținut doar suma de 5 825 de euro anual, în contextul în care acesta este doar venitul pentru care beneficiarii au dorit să recunoască că l-au remunerat oficial pe tatăl său. În acest sens a fost prezentată Comisiei toată informația deținută care vine să confirme că părinții său într-adevăr au activat în acea perioadă în Italia, unde activează și până azi”, a declarat judecătorul.

Mai mult, Chirtoaca a ridicat problema că a fost evaluat de o Comisie care „nu a fost legal constituită, independentă, imparțială și transparentă”, invocând în acest sens informații publice care „denotă lipsa de integritate a unor membri ai Comisiei de evaluare și care nu au întrunit condițiile legale și nici nu au avut dreptul (cel puțin etic) să o facă”.

„Reclamantul a considerat că, din start, de la data aprobării componenței Comisiei de evaluare, a devenit clar că se dorește promovarea în Consiliul Superior al Magistraturii a unor magistrați loiali puterii, dar nu a magistraților onești. Însă, în pofida acestui fapt, a avut speranța că membrii Comisiei de evaluare nu au legături cu politicul de la Chișinău și vor contribui la emiterea unor decizii obiective în rezultatul evaluării”, se mai arată în decizia CSJ.

Chirtoaca a invocat și „vicierea procedurii de evaluare, reieșind din faptul că cea mai mare parte a activității de evaluarea a candidaților o au membrii de Secretariat, însă, în pofida acestui fapt, nu se cunoaște cine sunt membrii Secretariatului, cum au fost selectați, de către cine au fost selectați, care au fost criteriile de selectare și dacă nu au fost în conflict de interese cu candidații verificați”.

Argumentele CSJ: „Faptul că activitatea părinților reclamantului a fost neoficială în primii ani este un fapt social notoriu în contextul migrației economice și nu poate fi imputat reclamantului”

Completul de judecată consideră argumentul despre „pretinsa lipsă de independență, imparțialitate și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare, precum și influența politicului” ca fiind „neîntemeiat”. CSJ a invocat că Chirtoaca nu a contestat în instanță decizie Parlamentului de numire a membrilor Comisiei Pre-vetting – „și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către Parlamentul Republicii Moldova a membrilor Comisiei de evaluare și ca aceștia să participe la evaluarea sa, iar ulterior la evaluarea reluată a integrității sale în calitate de candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților în funcțiile respective”.

„Efectuând controlul judiciar al constatărilor și concluziilor Comisiei de evaluare pe marginea aspectului financiar și etic al candidatului Ion Chirtoaca, raportate la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, prin prisma materialelor administrate de Comisie și de candidat în cadrul evaluării inițiale și celei reluate, dar și a argumentelor invocate în contestație, Completul de judecată special constată existența circumstanțelor ce desființează dubiile Comisiei de evaluare referitor la „nedeclararea contului bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de transferuri” și care duc la promovarea evaluării lui Ion Chirtoaca”, a concluzionat CSJ.

Completul de judecată special, contrar opiniei Comisiei de evaluare, consideră că Ion Chirtoaca a prezentat „destule argumente pentru a înlătura dubiile vis-a-vis de posibila lipsă de integritate în legătură cu subiectul pretinsei nedeclarări a contului bancar și a transferurilor de la părinții săi în modul prevăzut de lege și a surselor mijloacelor bănești pentru astfel de transferuri”.

În opinia Completului de judecată special, declarații în formă scrisă prezentate de către judecător în cadrul evaluării inițiale și celei reluate (a cet. P.F., Z.M., E.L., M.M. și V.B.) „confirmă veridicitatea circumstanțelor relatate de părinții săi, prin relatarea unor fapte concrete și rezonabile privind munca și veniturile acestora în Italia”.

„Completul de judecată special reține că probele administrate de către reclamant, inclusiv declarațiile părinților săi, precum și ale altor persoane care i-au cunoscut în perioada în care activau în Italia, deși în unele cazuri neautentificate notarial, sunt convergente în conținut, detaliate în formă și constante în timp. Acestea nu prezintă contradicții relevante după cum invocă Comisia de eveluare și, dimpotrivă, se susțin reciproc, completând tabloul factual privind sursele reale ale veniturilor părinților reclamantului. În plus, faptul că activitatea părinților reclamantului a fost neoficială în primii ani este un fapt social notoriu în contextul migrației economice și nu poate fi imputat reclamantului.

Mai mult, Completul de judecată special reține că, încă din etapa evaluării inițiale, reclamantul a solicitat în mod expres audierea părinților săi, în scopul confirmării explicațiilor oferite de el însuși și înlăturării dubiilor Comisiei de evaluare. Însă, acestei solicitări nu i s-a dat curs. Astfel, în cadrul evaluării inițiale,
Comisia nu a făcut uz de posibilitatea reală și concretă de a verifica veridicitatea explicațiilor oferite de candidat prin intermediul unei audieri directe, fapt care poate fi interpretat ca o omisiune procedurală substanțială”, a subliniat CSJ.

Referitor la diferența sumei constatate de Comisie și în privința căreia au apărut dubii ce țin de proveniența veniturilor, Completul de judecată special, „efectuând o analiză comparativă extinsă a informațiilor incluse în tabelul nr. 3 al deciziei contestate, consideră că această diferență este relativ modestă și nu poate să fundamenteze existența unor „dubii serioase””.

CSJ mai consideră că Comisia a substituit standardul probator cu o prezumție negativă generală, „iar acest fapt nu poate fi acceptat într-un stat de drept”.

„Comportamentul pasiv și netranzacțional al reclamantului asupra acestor fonduri este în concordanță cu afirmația sa că el nu le considera ca fiind bunuri proprii, ci resurse gestionate în virtutea unui rol familial (…).

În absența unor indicii concrete de fraudă, conflict de interese sau beneficiu personal, calificarea sumelor respective drept „mijloace suspecte”, interpretarea acestora ca „proprietate a reclamantului” sau, cu atât mai mult, ca probă a unei lipse de integritate financiară și etică a candidatului Ion Chirtoaca nu este susținută de probatoriul administrat. Astfel, în lipsa unei conduite care să ateste exercitarea efectivă a dispoziției asupra sumelor respective cu titlu personal, nu se poate reține în mod obiectiv prezența unui dubiu de integritate financiară sau etică a reclamantului.

Este, de asemenea, esențial de reținut că reclamantul a declarat contul bancar și mijloacele bănești aferente odată cu numirea sa în funcția de judecător, ceea ce probează atât respectarea obligației legale, cât și buna sa credință. Orice eventuală omisiune anterioară trebuie analizată prin prisma contextului juridic incert și a practicii administrative din perioada respectivă, dar și a principiului proporționalității în materie de integritate publică”, a evidențiat CSJ.

Judecătorului Ion Chirtoaca a fost numit marți, 11 februarie, de către CSM, membru în Consiliul Institutului Național al Justiției.

Ion Chirtoaca care este magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a ocupat din 2010 diverse funcții în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău în martie 2016. Acesta este printre magistrații a căror numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a fost refuzată de președinta Maia Sandu în toamna anului 2022. Totuși, în septembrie 2024, Chirtoaca a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, printr-un decret semnat de președintă.

Comisia Pre-Vetting a constatat, în cadrul primei evaluări, existența unor „dubii serioase” cu privire la corespunderea lui Ion Chirtoaca criteriilor de integritate financiară și etică, în legătură cu nedeclararea unui cont bancar şi a transferurilor de la părinţii săi în perioada 2012-2015, în valoare totală de peste 74 de mii de euro, sumă care a depășit cu peste 10 mii de euro veniturile oficiale ale părinților săi care munceau peste hotare. Banii ar fi fost folosiți inclusiv pentru procurarea unui apartament în Chișinău. La un an de la numirea în funcția de judecător, Chirtoaca a solicitat să beneficieze de un apartament la preț preferențial în cadrul unui program de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, deși deținea un apartament din 2010 și locuia în altul, aflat în posesia părinților săi, din 2015.

Ulterior, magistratul a fost evaluat din nou, iar Comisia Pre-Vetting a constatat că acesta „nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică”. Judecătorul a fost audiat în ședință publică în cadrul evaluării reluate pe 13 martie, împreună cu părinții săi. Atunci, Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a considerat că în procedura de evaluare au fost admise unele abuzuri. În replică, reprezentanții Comisiei au spus că însuși judecătorul a cerut audierea părinților lui.