Principală  —  IMPORTANTE   —   Surse: Numele candidaților care au…

Surse: Numele candidaților care au depus dosarul în concursul pentru funcția de procuror general

Imagine-simbol

Opt candidați s-ar fi înregistrat în cursa pentru fotoliul de procuror general. Informația a fost comunicată de surse ale Ziarului de Gardă.

Lista pretendenților la fotoliul de procuror general:

  • Maxim Gropa, procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale;
  • Svevolod Ivanov,  procuror în Procuratura municipiului Chișinău;
  • Ruslan Popov, șeful Secției analiză criminologică din cadrul Procuraturii Generale;
  • Igor Popa, fost procuror general interimar;
  • Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău;
  • Anatolie Istrate, avocat;
  • Eduard Bulat, ajunct al procurorului general interimar;
  • Ruslan Cașu, fost procuror în procuratura sect.Ciocana mun.Chişinău.

Potrivit șefului Serviciu protocol, relații internaționale și cu publicul al PG, Eugeniu Roșca, în termen de cinci zile lucrătoare de la expirarea termenului-limită pentru depunerea actelor, pe pagina instituției va fi publicată lista candidaţilor și CV-ul, scrisoarea de motivare şi conceptul de management şi dezvoltare instituțională a Procuraturii prezentate de către fiecare candidat.

Potrivit Legii actuale cu privire la Procuratură, concursul pentru fotoliul de șef al PG este desfășurat de CSP.

La sfârșit lunii august, ministra Justiției, Olesea Stamate, a prezentat însă conceptul de reformare a justiției, potrivit căruia, noul procuror general ar urma să fie ales de către CSP în baza unei liste propuse de Ministerul Justiției. La modul practic, Guvernul propune crearea unei comisii formată de Ministerul Justiției, din care vor face parte un fost judecător, un fost procuror, ministrul Justiției, un reprezentant al societății civile, dar și un psiholog. Această comisie va elabora ulterior o listă scurtă de candidați, care va fi propusă CSP-ului.

Funcția de procuror general a rămas vacantă la 11 iulie, după ce Eduard Harunjen a demisionat invocând imposibilitatea exercitării atribuțiilor din motive de sănătate.

S-a întâmplat, după ce odată cu schimbarea puterii în stat, clasa politică de la guvernare și societatea civilă au cerut demisia acestuia, iar la 9 iulie Parlamentul a adoptat acea hotărâre, prin care a constatat că au existat nereguli la numirea lui Harunjen în funcție.