Infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul penal al R. Moldova. CC declară inadmisibile mai multe sesizări. Reacția ministrului Justiției
Curtea Constituțională (CC) a declarat vineri, 25 noiembrie, inadmisibile mai multe sesizări cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 330 (2) din Codul penal, care stabilește răspunderea penală pentru îmbogățire ilicită. Astfel, infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul penal al R. Moldova.
În procesul examinării sesizărilor, Înalta Curte susține că a solicitat Comisiei de la Veneția și Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului o opinie privind infracțiunea de îmbogățire ilicită. Pe 24 octombrie 2022, cele două organizații au adoptat o opinie pentru CC privind infracțiunea de îmbogățire ilicită.
CC a constatat că, pe 6 iulie 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 158 privind ratificarea Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției angajându-se să adopte „măsuri eficiente de prevenire și combatere a corupției. Articolul 20 din această Convenție prevede că, sub rezerva Constituției și a principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, fiecare stat parte trebuie să ia în considerare adoptarea de măsuri legislative și de alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune îmbogățirii ilicite.”
Totodată, articolul menționat din Codul penal implementează „angajamentele statului care decurg din articolul 20 din Convenția împotriva corupției și sancționează deținerea de către agenții publici a bunurilor a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite licit”.
„Curtea a declarat inadmisibile sesizările nr. 50g, 55g, 84g, 104g și 123g din 2022 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 330 (2) din Codul penal (…). Curtea a notat că nu poate efectua un control de constituționalitate în privința unei infracțiuni, atunci când se susține existența unor metode alternative de intervenție. Curtea nu se află în poziția de a elabora studii empirice în privința necesității incriminării unor fapte. Pot exista opinii diferite sub aspect criminologic, însă nu ține de rolul Curții să o favorizeze pe una dintre ele în detrimentul celorlalte. Politica penală a statului reprezintă o chestiune rezervată Parlamentului. În acest sens, Parlamentul se bucură de o marjă discreționară la elaborarea politicii penale naționale, în particular, atunci când decide dacă o conduită trebuie incriminată sau dacă unele fapte trebuie sancționate penal (…)”, a declarat președinta CC, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă.
Curtea a subliniat că a examinat în trecut dispozițiile care incriminează îmbogățirea ilicită prin prisma dreptului la respectarea prezumției nevinovăției și nu a constatat o încălcare în acest sens.
„(…). De asemenea, Curtea a reținut că articolul 330 (2) din Codul penal nu prevede în mod explicit nicio obligație în sarcina persoanei vizate de a prezenta vreo probă, nici textul său nu stabilește în mod expres un mecanism de inversare a sarcinii probării. Această prevedere impune probarea deținerii unor bunuri a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite și dovada că ele nu puteau fi obținute în mod legal. Prin urmare, nu este exclusă posibilitatea inculpatului de a prezenta probe care să răstoarne acuzațiile privind originea ilicită a bunurilor. Referitor la argumentele privind dreptul de a nu fi pedepsit de două ori”, anunță CC.
După ce magistrații CC au emis hotărârea, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook în care a menționat faptul că „toate dosarele penale pe demnitari sau funcționari aflate fie în urmărire penală, fie în instanțele de judecată, merg mai departe”.
„Infracțiunea de îmbogățire ilicită rămâne în Codul penal al R. Moldova. Este decizia Curții Constituționale făcută publică astăzi, care s-a bazat inclusiv pe opinia amicus curiae al Comisiei de la Veneția adoptată la 24 octombrie a.c. Asta înseamnă că toate dosarele penale pe demnitari sau funcționari aflate fie în urmărire penală, fie în instanțele de judecată, merg mai departe.
Știu că mulți au sperat la o decizie contrară. Asta ar fi dat peste cap foarte multe dosare existente. Acum în schimb cei care doreau să scape vor trebui să prezinte probe care să răstoarne acuzațiile privind originea ilicită a bunurilor. Dacă însă se va proba deținerea de către ei a unor bunuri a căror valoare depășește substanțial mijloacele dobândite și se va dovedi că ele nu puteau fi obținute în mod legal, persoanele respective vor fi pasibili de pedeapsă penală, inclusiv cu confiscarea averii”, a declarat ministrul Justiției.
În anul curent, mai multe sesizări cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 330 (2) din Codul penal, care stabilește răspunderea penală pentru îmbogățire ilicită, au fost depuse la CC, printre care o sesizare a lui Ruslan Popov, fost adjunct al procurorului general suspendat.
