Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Guvernul, obligat de CtEDO să…

Guvernul, obligat de CtEDO să achite prejudicii morale unei tinere deținute timp de 24 de luni, fără motive suficiente

Guvernul R. Moldova a fost obligat de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) să achite 3 000 de euro în calitate de prejudiciu moral pentru o tânără, pe motiv că aceasta a fost ținută în arest timp de aproape 24 de luni, fără a exista motive suficiente și relevante.

Juriștii pentru Drepturile Omului menționează că în februarie 2012, tânăra, care avea atunci 15 ani, a fost reținută, fiind suspectată de participarea într-un atac asupra unei persoane, care a dus la decesul acesteia.

Atunci, la 4 februarie 2012, procurorul a cerut aplicarea arestului preventiv față de tânără, motivând că aceasta nu este căsătorită, nu are o ocupație permanentă, poate să se ascundă de la urmărire penală și interfera cu urmărirea penală. Tot în aceeași zi, judecătoria Râșcani a eliberat mandat de arest pentru 30 de zile, reținând motivele invocate de procuror. În fața instanței, reclamanta a susținut că nu a avut intenția de a se ascunde și dorea să coopereze cu acuzarea. Tânăra a fost plasată în arest în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Procurorul s-a adresat în repetate rânduri cu demersuri privind prelungirea arestării reclamantei, demersul fiind admis, reținându-se aceleași argumente. La data de 17 mai 2012, cauza a fost remisă în instanța de judecată pentru examinare în fond, iar potrivit rechizitoriului reclamanta a fost învinuită de jaf.

Ulterior, procurorul a cerut prelungirea arestului preventiv, de fiecare dată pentru 90 de zile, demersurile respective fiind admise. Tânăra a fost eliberată din arest la data de 24 noiembrie 2013, iar procedurile penale împotriva reclamantei sunt pendinte.

CtEDO a notat că reclamanta a fost deținută în mod repetat, în baza acelorași motive, pentru aproape 24 de luni. Motivele arestării au părut să se rezume la parafrazarea motivelor pentru detenție prevăzute de Cod de procedură penală, fără o explicație cum acestea sunt aplicabile în cazul reclamantei. Instanțele nu au explicat de ce au considerat că reclamanta poate să se ascundă sau să comită alte infracțiuni și nu au explicat cum aceasta poate să interfereze cu probele sau martorii.

În afară de aceasta, Curtea nu a putut să nu observe că detenția reclamantei pentru aproape 24 de luni a părut să fie contrară Articolului 186 § 4 din Codul de procedură penală, care limitează durata arestului preventiv a minorului până la 4 luni. Considerentele respective au fost suficiente pentru a determina Curtea să concluzioneze că detenția tinerei în arest, pentru aproape 24 de luni, a fost excesiv de lungă și nu s-a bazat pe motive suficiente și relevante.