Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Fenomenul torturii prin prisma datelor…

Fenomenul torturii prin prisma datelor statistice

Procuratura Generală a evaluat situaţia la capitolul sesizări privind tortura şi alte rele tratamente parvenite în adresa Procuraturii în cursul anului 2014.

Astfel, pe parcursul anului trecut cetăţenii s-au adresat la Procuratură cu 663 de plângeri, ceea ce constituie o micşorare a numărului acestor categorii de sesizări faţă de anul 2013, când au fost înregistrate 719 de plângeri. Această situaţie, potrivit studiului efectuat de procurori, denotă cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani (anul 2009 – 992 de plîngeri, 2010 – 828, 2011 – 958, 2012 – 940, 2013 – 719 de sesizări).

În rezultatul examinării sesizărilo,r procurorii au dispus pornirea urmăririi penale în 118 cazuri, în comparaţie cu anul 2013, când au fost intentate 157 cauze penale.

În majoritatea cazurilor, după cum rezultă din sesizări, rele tratamente au fost admise faţă de persoanele suspecte, bănuite, învinuite că ar fi comis infracţiuni sau condamnate pentru fapte penale (383 de sesizări). Totodată, în 85 de sesizări, s-au invocat fapte de maltratare aplicate faţă de contravenienţi, iar în 29 de cazuri faţă de alţi participanţi la procesul penal, cum ar fi cei cu statut de victimă, parte vătămată, martor. În 166 de sesizări, adică în fiecare a patra sesizare, au fost reclamate cazuri de violenţă aplicată altor persoane, cărora nu le era imputată săvîrşirea de infracţiuni sau contravenţii şi nu aveau un statut procesual.

În perioada vizată, în 32 de plângeri depuse la procuratură au figurat minorii în calitate de victime ale relelor tratamente (24 de plângeri în anul 2013).

Publicitate
Publicitate

Potrivit studiului, criteriul locului comiterii actelor de tortură este următorul:
– în stradă sau alte locuri publice – 255 de cazuri;
– incinta inspectoratelor de poliţie – 152;
– instituţiile penitenciare – 102;
– sectoarele, posturile de poliţie – 58;
– la domiciliul victimei – 36;
– pe teritoriul unităţilor militare – 34;
– încăperile din izolatoarele de detenţie preventivă – 18;
– instituţiile de învăţământ – 2;
– instituţiile psihiatrice – 6

Cel mai des reclamanţii au evocat că au fost supuşi torturii sau altor forme de maltratări în scopul:
– pedepsirii pentru comiterea unui act sau presupus act – 174 de sesizări;
– dobândirii prin metode ilegale a probelor, informaţiilor sau mărturiilor – 148 de sesizări;
– exteriorizării sentimentului de superioritate şi neglijării regulilor generale de conduită – 136;
– utilizarea excesivă a forţei în momentul reţinerii persoanei, ca urmare a exercitării abuzive şi fără cunoaştere a legislaţiei a obligaţiilor de serviciu – 160;
– în scop de intimidare sau discriminare – 45 de sesizări.

Examinând sesizările petiţionarilor, procurorii au constatat că cel mai des au fost reclamate următoarele metode de aplicare a violenţei:
– Bătăi, aplicarea loviturilor cu mâinile şi picioarele – 442 de reclamaţii;
– Aplicarea mijloacelor speciale, folosirea armei, altor obiecte adaptate acestui scop (bastoane, sticle de apă, cărţi etc.) – 64 de sesizări;
– Ameninţări sau alte forme de abuz psihologic – 44 de plângeri.

Procurorii au constatat că, în cel mai mare număr al adresărilor – 412 din totalul celor 663 din cazuri, victimele au suportat dureri fizice sau suferinţe psihice, fără a avea leziuni vizibile pe corp. În atare situaţii procurorii atenţionează că există metode de aplicare a forţei care nu lasă urme pe corpul victimei, metode care tot mai des sunt aplicate de poliţişti.
Astfel, dacă e să ne referim la gravitatea vătămărilor suportate, atunci:
– în 194 de sesizări persoanele au suferit vătămări corporale neînsemnate;
– în 42 de cazuri – vătămări uşoare;
– în 12 cazuri – vătămări de gravitate medie;
– în 2 cazuri – vătămări grave;
– un caz a fost examinat cînd victima a decedat.

După criteriul subiectului care a admis acţiuni de tortură sau alte rele tratamente, cea mai mare parte a sesizărilor se referă la poliţişti:
– acţiuni comise de poliţişti, ofiţeri de investigaţii – 282 de sesizări;
– poliţişti ai Inspectoratului Naţional de Patrulare – 120 de sesizări;
– alţi poliţişti (carabinieri, poliţişti de frontieră) – 114 sesizări.

Celelalte sesizări se referă la alte categorii de subiecţi, cum ar fi:
– colaboratori ai Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) – 80 de sesizări;
– militari – 18 sesizări;
– ofiţeri de urmărire penală – 16 sesizări;
– angajaţi ai Detaşamentului cu destinaţie specială „Pantera” al DIP – 10 sesizări;
– procurori – 5 sesizări;
– alte persoane cu funcţii de răspundere, publice sau cu demnitate publică – 8 sesizări;
– lucrători medicali – 7 sesizări;
– angajaţi ai Centrului Naţional al Corupţiei – 3 sesizări.

În cursul anului trecut, procurorii au expediat instanţelor de judeată 46 de cauze penale, faţă de 49 de cauze deferite justiţiei în anul 2013. Drept rezultat, instanţele de judecată au pronunţat 43 de sentinţe de condamnare în privinţa a 62 de persoane. Din numărul total al persoanelor recunoscute culpabile de comiterea torturii şi altor rele tratamente – 14 au fost condamnate la pedepse reale cu închisoare (anul 2013 – doar 2 persoane).

Menționăm că, începînd cu anul 2010 pînă în prezent, R. Moldova a fost condamnată la CtEDO în 49 de hotărâri pentru încălcarea prevederilor art.3 (interzicerea torturii) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Publicitate
Publicitate