(doc) Un judecător „din iad”, promovat de CSM la Curtea de Apel Chișinău. Dodon decide cariera acestuia în sistem

Mihail Diaconu, magistrat la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), este promovat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Acesta urmează a fi propus președintelui țării pentru numire în această funcție, după ce marți, 3 aprilie, a fost desemnat câștigător într-un concurs în care a avut șase contracandidați. Nu este prima încercare a lui Diaconu de a avansa în sistem, anterior acesta a mai candidat la concursul pentru fotoliul de magistrat la instanța de apel Chișinău.

Mihail Diaconu a obținut cel mai bun punctaj, fiind evaluat de Colegiul de Selecție și Carieră a Judecătorilor, 82 de puncte. Ceilalți contracandidați ai săi, Aureliu Postică, Aliona Miron și Ana Dutca de la Judecătoria Chișinău, Alexandru Sandu de la Judecătoria Hâncești și Diana Cristian și Tudor Andronic de la Judecătoria Strășeni, au obținut punctaje semnificativ mai mici. Candidatura lui Mihail Diaconu urmează a fi propusă șefului statului, Igor Dodon, pentru numire în funcție. Decizia a fost luată marți, 3 aprilie, de Consiliul Superior al Magistraturii. În ședința de astăzi, întrebat de membrul CSM Serghei Turcan ce calități ale sale l-ar ajuta să fie un bun judecător la Curtea de Apel Chișinău, Mihail Diaconu a răspuns: „responsbilitatea, punctualitatea, disciplina”. Niciun membru CSM nu a adresat vreo întrebare referitor la activitatea acestuia în timpul evenimentelor din aprilie 2009.

Mihail Diaconu activează în sistem din 17 iunie 2004. Acesta a făcut carieră la Judecătoria Buiucani din capitală, instituție transformată după reforma justiției în sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, acolo unde activează până în prezent.

În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani. Conform raportului Comisiei Nagacevschi, care a investigat evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia.

În februarie 2010, Diaconu explica pentru ZdG că activitatea sa din aprilie 2009 a fost spre binele societăţii. „Eu l-am arestat pe cel care umbla cu puşca în spate prin centru. Şi pentru cei doi colegi ai lui tot eu am dus dosarele”, a declarat judecătorul, fără să explice dacă ar fi fost argumente suficiente la dosar pentru cei trei tineri. Judecătorul Diaconu a mai adăugat că persoanele pe care le-a judecat au avut avocaţi şi că a purtat mantia în timpul acestor procese.

În martie 2014, Mihail Diaconu s-a înscris în concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău și a obținut votul CSM, respectiv, candidatura acestuia a fost propusă șefului statului pentru numire în funcție. Decizia CSM de a-l promova pe Diaconu a generat protestul unei victime a evenimentelor din aprilie 2009, care a cerut în fața Președinției șefului țării să nu-l numească pe acesta în funcție. La scurt timp, Mihail Diaconu a renunțat la intenția de a fi avansat.

Anul trecut, Mihail Diaconu a fost remunerat cu 248 854 lei în fotoliul de judecător sau cu peste 20 de mii de lei lunar. În calitate de  președintele Comisiei de Stat pentru susținerea tezelor de master, Diaconu a fost plătit cu un onorariu de 913 lei. Soția sa, lector la Academia de Studii economice din Moldova, a contribuit în bugetul familiei cu 66 315 lei. În 2017, familia nu a făcut vreo achiziție. Magistratul declară că familia sa deține în proprietate trei apartamente: două de 53 m.p. și unul de 100 m.p., și un garaj. Diaconu conduce un BMW 520d fabricat în 2011, care ar avea o valoare de 150 de mii de lei și în posesia căruia a intrat în 2016.

Opt “judecători din iad”

La peste un an de la 7 aprilie 2009, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 stabilea că, “pentru prima dată, în istoria modernă a statului R. Moldova, procesele de judecată în privinţa persoanelor reţinute şi bănuite de către poliţie în săvârşirea unor contravenţii şi infracţiuni …, au fost judecate în incinta comisariatelor de poliţie”.

Conform datelor acelui raport, 6 judecători de instrucţie, sau judecători care la acel moment îndeplineau funcţia de judecător de instrucţie, s-au deplasat în comisariatele de poliţie pentru a se pronunţa în privinţa aplicării arestului preventiv: Sergiu Crutco, Mihai Diaconu, Dorin Popovici, Mihai Drosu, Ghenadie Morozan şi Anatol Galben. Ulterior, organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au făcut publice şi numele altor magistraţi care şi-au făcut meseria în afara instanţelor: Oleg Melniciuc şi Igor Vornicescu.

Termenul de prescripţie pentru faptele comise de judecătorii supranumiţi „din iad” a expirat, respectiv, aceștia nu vor mai fi traşi la răspundere niciodată.

Acum nouă ani, potrivit surselor oficiale, au fost reţinute 323 de persoane. Organizaţiile non-guvernamentale specializate în apărarea drepturilor omului susțin însă că în urma evenimentelor din aprilie 2009, au fost reţinute nu mai puţin de 700 de persoane.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *