Curtea Constituțională a refuzat să suspende legea care a permis numirea lui Herman von Hebel în comisia de evaluare a procurorilor
Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Decizia a fost pronunțată luni, 9 martie, după examinarea solicitării depuse de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin, care contestă modificările legislative adoptate de majoritatea PAS și susțin că acestea ar fi fost făcute „cu dedicație” pentru un anumit candidat — Herman von Hebel.
Deputații din opoziție au cerut Curții să verifice constituționalitatea articolelor III și IV din Legea nr. 26 din 5 martie 2026, iar până la examinarea cauzei, să suspende aplicarea acestor prevederi.
Printr-un amendament votat pe 5 martie, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații la funcțiile de membri ai comisiilor de evaluare a judecătorilor și procurorilor propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie. După modificările la lege, vineri, 6 martie, Herman von Hebel a fost votat de majoritatea PAS, cu 53 de voturi, în calitate de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor.
Autorii sesizării au susținut că prevederile contestate ar fi fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, „eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi, pe care o impune articolul 74 alin. (1) din Constituție pentru legile organice”.
„Pragul calificat de 61 de deputați, care era decisiv anterior, nu reprezenta o simplă opțiune tehnică, ci era o garanție că un mecanism excepțional de evaluare nu poate fi declanșat fără un consens care să depășească o majoritate absolută. Reducerea acestui prag la o majoritate simplă, imediat după ce opoziția l-a utilizat pentru a bloca numiri considerate inoportune, suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare”, au mai susținut autorii sesizării.
Examinând cererea, Curtea Constituțională a reținut că suspendarea acțiunii unui act normativ este o măsură excepțională, care poate fi dispusă doar dacă există riscul unor consecințe negative iminente și ireparabile. „Curtea consideră că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător că aplicarea prevederilor contestate ar produce consecințe iremediabile”, se arată în decizie.
Decizia Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.
Decizie.cc.Hebel by Ziarul de Gardă
Întrebată „de ce se insistă atât de tare” pe candidatura lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, Maia Sandu a declarat că majoritatea parlamentară a modificat numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor pentru că „nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției”.
ZdG a scris anterior că, printr-un amendament votat pe 5 martie, cu 55 de voturi, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie, anunțând că va depune o contestație la Curtea Constituțională.
„O forțare neinspirată (rău de tot)”, „o decizie absolut regretabilă” și „un exemplu tare prost” – astfel descriu mai mulți experți decizia majorității parlamentare de a modifica legea.
Deputații majorității parlamentare au votat numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor vineri, 6 martie. Parlamentarii din opoziție au cerut ca cei doi candidați să fie supuși votului separat și au blocat tribuna centrală a Parlamentului, scandând „Rușine!”. Totuși, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi ale deputaților PAS.
Herman von Hebel, numit în Comisia de evaluare a procurorilor cu votul majorității parlamentare, după adoptarea unei legi criticate de experții în justiție, a declarat că a urmărit dezbaterile de la Chișinău privind numirea sa. Acesta a adăugat că se simte „neconfortabil” să comenteze modul în care a fost numit pe 6 martie, după ce majoritatea PAS a redus numărul de voturi necesar pentru desemnare, astfel încât numirea să fie posibilă fără voturile opoziției. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă.
În 2024, o investigație publicată de portalul Anticoruptie.md, a dezvăluit mai multe controverse legate de activitatea lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting. Potrivit publicației, presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760 de mii de euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători. Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.
„Dacă aș putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui Herman la criticele aduse. „Aș vrea să subliniez foarte clar: dacă m-aș face vinovat de gestionarea defectuoasă, corupție sau de cine știe ce altceva la Curtea Penală Internațională, nu aș fi putut sta aici, vorbind acum cu dumneavoastră, pentru că nu mi-al fi înaintat niciodată candidatura și n-aș fi putut desfășura alte activități. Deci, aceste critici nu sunt corecte…”, a reiterat Von Hebel în interviul pentru Radio Europa Liberă.
Herman von Hebel a fost președintele Comisiei Pre-Vetting, structură care a efectuat evaluarea extraordinară a candidaților la funcția de membri în cadrul organelor de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor.
