Principală  —  IMPORTANTE   —   Decizia CtEDO în cazul celorlalți…

Decizia CtEDO în cazul celorlalți doi profesori turci, expulzați din R. Moldova: Condiția pentru care reclamanții și-au retras plângerile

În cazul celorlalți doi cetățenii turci, profesori la Liceul „Orizont” din Chișinău, declarați indezirabili de către organele competente și expulzați, cu un avion rusesc, de pe teritoriul Republicii Moldova acum doi ani, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) a primit o declarație prin care reclamanții îşi retrag pretenţiile sale, în schimbul plăţii a câte 25 000 de Euro cu titlu de prejudicii.

Curtea a primit o declaraţie semnată de părţi, potrivit căreia reclamanţii îşi retrag pretenţiile sale, în schimbul plăţii a câte 25 000 de euro cu titlu de prejudicii.

„În faţa Curţii reclamanţii s-au plâns de violarea Articolului 5 § 1 din Convenţie, vizând detenţia ilegală şi Articolul 8 din Convenţie, vizând încălcarea drepturilor la respectul vieţii private şi de familie, în circumstanţe similare cauzei Ozdil şi alţii c. Moldovei. (extrădarea profesorilor de la Liceul Orizont). CtEDO a luat notă de declaraţia semnată de părţi şi a decis radierea cererilor de pe rolul său”, se menționează în comunicat.

La sfârșitul lunii iunie curent, reprezentanții Guvernului au declarat pentru Ziarul de Gardă că cinci dintre cei șapte cetățeni turci expulzați, au obținut din partea Guvernului câte 25 de mii de euro pentru fiecare.

Astfel, în total 175.000 EURO statul a fost obligat să achite pentru despăgubirea prejudiciului moral pentru toți cei 7 profesuri turci.

Publicitate
Publicitate

Șapte cetățeni străini au fost expulzați în dimineața zilei de 6 septembrie 2018 din R. Moldova. Aceștia au fost reținuți în timp ce ieșeau din casă pentru a merge la serviciu. 

SIS declara anterior că cei șapte cetățeni turci ar avea legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări.

Urmărirea penală în cazul declarării drept persoane indezirabile şi îndepărtării de pe teritoriul RM a celor şapte cetăţeni ai Turciei a fost inițiată de procurori în vara anului trecut. Ulterior, pe acest caz au fost reținuți și puși sub învinuire doi ex-vicedirectori SIS, împreună cu directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA).

Urmărirea penală în cazul declarării drept persoane indezirabile şi îndepărtării de pe teritoriul RM a celor şapte cetăţeni ai Turciei a fost inițiată de procurori în vara anului trecut. Ulterior, pe acest caz au fost reținuți și puși sub învinuire doi ex-vicedirectori SIS, împreună cu directoarea Biroului Migrație și Azil (BMA).

În cursul urmăririi penale, procurorii au stabilit însă că expulzarea celor 7 profesori turci a fost executată, în mod arbitrar, de către SIS, conducerea BMA nefiind informată despre modul de îndepărtare a acestora.

Potrivit procurorilor, SIS și-a asumat acțiunile în lipsa unei solicitări scrise din partea BMA sau a unui acord de colaborare în acest sens. Asta în condițiile în care BMA este unica instituție competentă a organiza și efectua activitățile necesare în vederea îndepărtării de pe teritoriul țării a străinilor.

Astfel, fostul director al SIS, Vasile Botnari, este unicul responsabil de expulzarea profesorilor turci de pe teritoriul R. Moldova. Declarația a fost făcută de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, care a declarat că învinuitul și-a recunoscut vina. 

Toată operațiunea a fost dispusă, coordonată și dirijată nemijlocit de către învinuit, (Vasile Botnari n.r.) care, deținea, la acel moment, funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, iar adjuncții i-au executat ordinile și dispozițiile, fără a ști că acestea sunt ilegale, primind asigurări că totul decurge într-un cadru perfect legal”, anunța Procuratura Generală.

În aceste condiții, prin ordonanța procurorului, foștii vicedirectori ai SIS, dar și directoarea BMA au fost scoși de sub urmărire penală, iar ex-directorul SIS, pus sub învinuire. Dosarul în care fostul șef SIS este acuzat de abuz în serviciu a fost trimis în judecată în februarie 2020.

La etapa urmăririi penale, învinuitul a colaborat cu ancheta, fiind cercetat în stare de libertate.

Pentru această infracțiune, norma penală prevede până la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.

Publicitate
Publicitate