Cine este magistratul deferit justiției pentru includerea datelor incomplete sau false în declarația de avere. Judecătorul a fost vizat și într-un dosar de îmbogățire ilicită, clasat în luna martie
Procuratura Anticorupție (PA) anunță luni, 3 aprilie, despre finalizarea urmăririi penale și remiterea în instanța de judecată, pentru examinare în fond, a cauzei penale de învinuire a unui judecător de „săvârșirea infracțiunii de includere a datelor incomplete sau false în declarația de avere și interese personale”.
Conform unor surse din cadrul organelor de drept, Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, este magistratul care va compărea pe banca acuzațiilor, pentru „includerea datelor incomplete sau false în declarația de avere și interese personale”.
Urmărirea penală a fost pornită în luna septembrie 2022 de către fostul procuror general interimar Dumitru Robu, în baza autosesizării Centrului Național Anticorupție (CNA). Cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Deocamdată nu a fost stabilită data primei ședințe de judecată.
„Potrivit investigațiilor, în perioada cuprinsă între anii 2018 – 2021, judecătorul, acționând cu intenție directă, fiind persoană cu funcție de demnitate și subiect al declarării împreună cu membrii familiei, cu scopul creării unei aparențe false cu privire la veniturile dobândite și majorării neîntemeiate a acestora cu suma totală de 866 916 lei, a inclus date incomplete sau false în declarația de avere și interese personale”, subliniază reprezentanții Procuraturii într-un comunicat.
Pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă în mărime de la 2000 la 30 000 lei sau cu închisoare de până la 1 an, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Notă: Persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă.
La începutul lunii martie curent, anticoruptie.md scria că magistratul Aureliu Postică de la Judecătoria Chișinău, învinuit de procurori de îmbogățire ilicită, a fost scos de sub urmărire penală, iar dosarul nominalizat i-a fost clasat. El a fost suspendat din funcție pe perioada desfășurării urmăririi penale.
Pe 9 septembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor la domiciliul lui Aureliu Postică.
Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău. Din 2019 activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.
Anterior, Ziarul de Gardă a scris că Postică a fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare. În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.
Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.
În noiembrie 2021, ZdG a scris că Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.
