• CC a decis: limba de comunicare interetnică poate fi oricare, important este actul înțelegerii

    CC a decis: limba de comunicare interetnică poate fi oricare, important este actul înțelegerii
    04 iunie 2018 | 20:34

    Curtea Constituțională (CC) a admis parțial sesizarea deputaților liberali. Curtea a constatat că Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este învechită și nu corespunde realității actuale. Astfel, „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”. Totodată, Curtea a subliniat importanța respectării de către R. Moldova a prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale. Astfel, sesizarea privind Legea cu referire la modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale a fost declarată inadmisibilă. Curtea a constatat că odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat, nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept. În acest fel, odată ce statul i-a garantat minorității ruse traducerea legislației în limba rusă, convențiile internaționale interzic retragerea acestui drept. 

    Curtea Constituțională a analizat astăzi, 4 iunie, sesizarea a șapte deputați liberali prin care aceștia cer ca prevederile din legislația națională ce statuează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică să fie declarate neconstituționale. Potrivit autorilor sesizării, prevederile date ar fi afectat statutul limbii române de limbă oficială în R. Moldova. Totodată, ar fi discriminate celelalte minorități în afară de minoritatea rusă, pentru că limbile vorbite de acestea nu beneficiază de statutul de care are parte limba rusă.

    Legile care au fost contestate:

    1. Legea cu privirea la statutul limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM).
    2. Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor.
    3. Alte două legi care prevăd faptul că nu pot fi supuse controlului de constituționalitate legile adoptate înaintea intrării în vigoare a Constituției din anul 1994: Codul jurisdicției constituționale și Legea cu privire la Curtea Constituțională.

    Soluții propuse

    1. Cu privire la Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM.

    Decizia Curții: Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM este una desuetă, adică nu mai reflectă realitățile prezentului (n.r.: declararea desuitudinei unei legi de către Curte echivalează cu abrogarea ei). O altă parte din prevederile acestei legi sunt reflectate de legi mai noi, inclusiv Legea privind protecția minorităților.

    Analizând titlul acestei legi, care conține sintagma „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească”, Curtea a decis că înainte de a declara admisibil acest capăt de sesizare, pentru a stbili dacă e nevoie sau nu de a declara constituționalitatea, legea respectivă trebuie să fie studiată, pentru a stabili dacă această lege mai este sau nu în vigoare. Astfel, Curtea a notat că însăși denumirea Legii reflectă o realitate depășită (desuetă). Denumirea de „Republică Sovietică Socialistă Moldovenească” nu mai există din 23 mai 1991, când numele statului nostru s-a modificat în R. Moldova.

    Curtea a observat că aceeași denumire a legii induce existența unui paternalism (n.r.: ți se impune cu forța un anumit lucru) în materie de utilizare a limbilor în general, incompatibil cu realitățile europene prezente în materie de drepturi fundamentale. De asemenea, Curtea a constatat, în preambulul Legii, o altă dovadă a caracterului desuet al acesteia: obligativitatea utilizării limbii ruse ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice s-a destrămat pe 26 decembrie 1991. De altfel, dacă ar fi acceptată vigoarea legii în discuție, această obligație ar constitui o altă impunere a unei concepții de o manieră paternalistă, atipică pentru perioada contemporană. Națiunile statelor succesoare ale Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii. Astfel, nu este nevoie de nicio lege care să-ți impună ce limbă vrei să vorbești.

    2. Grupul de legi cu privire la respectarea drepturilor minorităților, în special a minorității ruse, inclusiv legea care stabilește obligativitatea traducerii tuturor actelor normative în limba rusă.

    Decizia Curții: Curtea a declarat inadmisibile aceste capete ale sesizării. Curtea a subliniat importanța respectării de către statul R. Moldova a prevederilor convențiilor internaționale privind protecția minorităților naționale. Astfel, odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat,  nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept. În acest fel, odată ce statul i-a garantat minorității ruse traducerea legislației, convențiile internaționale interzic retragerea acestui drept.

    Curtea a subliniat că Declarația de Independență a R. Moldova a anunțat aderarea la Carta de la Paris pentru o nouă Europă. Prin urmare, salvgardarea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale din R. Moldova face parte din identitatea sa constituțională, concluzie care rezultă din considerentele HCC nr. 36 din 5 decembrie 2013, parag. 86.

    Curtea a accentuat faptul că aceleași convenții internaționale prevăd importanța discutării problemelor din această sferă inițial în forul legislativ al unui stat. Astfel, dacă un oponent parlamentar este nemulțumit de o anumită politică statală în privința minorităților, nu poate să o conteste imediat la Curtea Constituțională, decât după ce subiectul este dezbătut în cadrul forului legislativ.

    Din dispozițiile legale contestate în acest sens, Curtea nu a dedus cum ar fi afectat caracterul oficial al limbii române în Republica Moldova. Curtea a menționat că dacă ar accepta această critică a autorilor sesizării, ar comite o eroare logică formală. Concluzia încălcării articolului 13 din Constituție prin utilizarea adiacentă a limbii ruse în anumite sfere sociale nu decurge din premisa că limba română este limba oficială a statului Republica Moldova. Prin urmare, Curtea a reținut că, atât timp cât există condiția prioritară a publicării actelor normative, a desfășurării procesului de învățământ, a comunicării de informații oficiale sau de importanță națională, a afișării denumirilor instituțiilor și a localurilor publice în limba română, articolul 13 din Constituție nu devine incident.

    3. Curtea a analizat prevederile legale care exceptează de la controlul constituționalității actele normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a Constituției. 

    Decizia Curții: Curtea își poate exercita misiunea de verificare a constituționalității legilor adoptate anterior intrării în vigoare a Constituţiei din 29 iulie 1994. 

    Curtea Constituțională a R. Moldova (CC) a examinat astăzi, 4 iunie, sesizarea depusă de șapte deputați liberali prin care aceștia cer ca prevederile din legislația națională ce statuează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică să fie declarate neconstituționale. Înainte de ședința CC, în fața instituției a avut loc o acțiune de protest, organizată de membri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Participanții la acțiune s-au pronunțat împotriva retragerii statutului special al limbii ruse pe teritoriul R. Moldova și au scandat „Da, limbii ruse!”.

    Foto: privesc.eu

     

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    QUIZ/ Bolile care ne fac vulnerabili în fața COVID-19

    Persoanele care suferă deja de anumite afecțiuni, indiferent de vârstă, au un risc crescut de a face o formă severă de COVID-19 – adică de a fi internați, de a fi tratați în sectia de Terapie Intensivă, d…
    QUIZ/ Bolile care ne fac vulnerabili în fața COVID-19

    18 amenzi în sumă totală de 33 000 lei, aplicate de la începutul anului pentru comercializarea bunurilor din plastic

    De la începutul anului, Direcția de Poliție a mun. Chișinău anunță că au fost întocmite opt procese verbale în baza art. 273 punctul 17 și 18 fiind aplicate amenzi în sumă totală de 33 000 lei pentru comerciali…
    18 amenzi în sumă totală de 33 000 lei, aplicate de la începutul anului pentru comercializarea bunurilor din plastic

    La al XIX-lea Congres, Leonid Oleinicenco reales! Alegerile cu un singur candidat de la FMF au fost câștigate de actualul președinte

    Actualul șef al Federației Moldovenești de Fotbal a câștigat alegerile la care a participat de unul singur. Pentru candidatura lui Leonid Oleinicenco au votat 104 din 111 reprezentanți ai membrilor afiliați ai…
    La al XIX-lea Congres, Leonid Oleinicenco reales! Alegerile cu un singur candidat de la FMF au fost câștigate de actualul președinte

    Un nou post de televiziune va apărea în R. Moldova: postul a primit licență de la CCA

    O nouă televiziune cu format generalist a primit licență din partea Consiliului Audiovizualului (CA), cu opt voturi pro și un vot împotrivă. Postul se va numi TV Plus și va fi difuzat prin rețelele distribuitor…
    Un nou post de televiziune va apărea în R. Moldova: postul a primit licență de la CCA

    VIDEO/ PDM: Autoritatea Națională de Integritate este folosită drept bâtă politică de Dodon și Șor. Reacția instituției

    Partidul Democrat din Moldova(PDM) a înregistrat un proiect de lege care să-i apere pe primari, directori de școală, dar și directorii centrelor medicale de controalele Autorității Naționale de Integritate(ANI)…
    VIDEO/ PDM: Autoritatea Națională de Integritate este folosită drept bâtă politică de Dodon și Șor. Reacția instituției