Ursula von der Leyen: „Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”. Discursul președintei Comisiei Europene privind starea Uniunii
UPDATE 11:30 „Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”, a declarat președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, în cadrul discursului său anual privind starea Uniunii Europene.
Aceasta a mai spus că Parlamentul European „a afirmat răspicat: viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană. Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”.
Președinta CE a mai menționat R. Moldova în contextul extinderii Uniunii, dând exemplul achizițiilor comune de gaze naturale ale statelor membre, în care au fost incluse Ucraina, R. Moldova și Serbia.
Discursul din 2023 privind starea Uniunii al președintei von der Leyen:
„REZULTATE PENTRU AZI, PREGĂTIRI PENTRU MÂINE
Doamnelor și domnilor deputați,
În ceva mai puțin de 300 de zile, europenii vor merge la urne, ca parte a procesului nostru democratic unic și remarcabil.
Ca la fiecare rundă de alegeri, va fi momentul ca cetățenii să reflecteze asupra stării Uniunii noastre și asupra activității desfășurate de cei care îi reprezintă.
Va fi, de asemenea, momentul să decidă ce fel de viitor și ce fel de Europă își doresc.
Milioane dintre acești alegători, dintre care cei mai tineri s-au născut în 2008, se vor prezenta la urne pentru prima dată.
Odată aflați în cabina de vot, se vor gândi la ceea ce contează pentru ei.
Se vor gândi la războiul care face ravagii la frontierele noastre.
La impactul distrugător al schimbărilor climatice.
La modul în care inteligența artificială le va influența viața
sau la șansele lor de a obține o casă sau un loc de muncă în anii următori.
Uniunea noastră de astăzi reflectă viziunea celor care au visat la un viitor mai bun după cel de Al Doilea Război Mondial.
Un viitor în cadrul unei Uniuni în care națiunile, democrațiile și popoarele colaborează pentru a se bucura împreună de pace și prosperitate.
Ei au crezut că Europa este răspunsul la chemarea istoriei.
Când vorbesc cu noua generație de tineri, văd la ei aceeași viziune a unui viitor mai bun.
Aceeași dorință arzătoare de a construi ceva mai bun.
Aceeași convingere că, într-o lume a incertitudinilor, Europa trebuie să răspundă din nou la chemarea istoriei.
Și acesta este obiectivul către care trebuie să ne îndreptăm împreună.
Doamnelor și domnilor deputați,
Pentru aceasta, este nevoie să începem prin a câștiga încrederea europenilor, pentru a putea da un răspuns aspirațiilor și temerilor lor.
În următoarele 300 de zile, trebuie să ducem la capăt sarcina pe care ne-au încredințat-o.
Doresc să mulțumesc Parlamentului pentru rolul său de lider în realizarea uneia dintre cele mai ambițioase transformări în care s-a angajat vreodată Uniunea.
Știu că, atunci când am venit aici în 2019 pentru a vă prezenta programul meu pentru o Europă verde, digitală și geopolitică, unii dintre dumneavoastră aveau anumite îndoieli.
Iar aceasta se întâmpla înainte ca lumea să fie dată peste cap de o pandemie și de izbucnirea unui război brutal chiar pe teritoriul european.
Dar uitați-vă unde se află Europa în prezent.
Am asistat la nașterea unei Uniuni geopolitice care acordă sprijin Ucrainei, se opune agresiunii Rusiei, răspunde acțiunilor asertive ale Chinei și investește în crearea de parteneriate.
Avem un Pact verde european care este piatra unghiulară a economiei noastre și care are un nivel de ambiție fără precedent.
Am trasat traiectoria tranziției digitale și am devenit pionieri la nivel mondial în ceea ce privește drepturile online.
Avem instrumentul istoric NextGenerationEU, care combină investiții și reforme în valoare de 800 de miliarde de euro și creează deja locuri de muncă decente pentru prezent și pentru viitor.
Am pus bazele unei uniuni a sănătății, contribuind la vaccinarea unui întreg continent și a unor mari părți din restul lumii.
Am început să devenim mai independenți în sectoare esențiale, cum ar fi energia, cipurile electronice sau materiile prime.
Aș dori, de asemenea, să vă mulțumesc pentru activitatea inovatoare și de pionierat pe care am desfășurat-o în domeniul egalității de gen.
Ca femeie, acest lucru are o semnificație deosebită pentru mine.
Am încheiat dosare despre care mulți credeau că vor fi blocate pentru totdeauna, cum ar fi Directiva privind femeile în consiliile de administrație și aderarea istorică a UE la Convenția de la Istanbul.
Prin Directiva privind transparența salarială am transpus în legislație principiul fundamental potrivit căruia munca egală merită o remunerație egală.
Nu există niciun motiv ca, pentru același tip de muncă, o femeie să primească un salariu mai mic decât un bărbat.
Însă misiunea noastră este departe de a se fi încheiat și trebuie să continuăm să promovăm împreună progresul.
Știu că instituția în care ne găsim sprijină propunerea noastră privind combaterea violenței împotriva femeilor.
Și în acest caz, aș dori să transpunem în lege un alt principiu de bază: Nu înseamnă nu.
Nu poate exista o egalitate reală fără ca toți oamenii să fie eliberați de jugul violenței.
Mulțumită acestui Parlament, statelor membre și echipei mele de comisari, am pus în practică peste 90 % din orientările politice pe care le-am prezentat în 2019.
Împreună am arătat că, atunci când este temerară, Europa noastră este o Europă a faptelor și a rezultatelor.
Iar misiunea noastră este departe de a se fi încheiat – așa că vă invit să facem front comun.
Să obținem rezultate astăzi și să ne pregătim pentru mâine.
PACTUL VERDE EUROPEAN
Doamnelor și domnilor deputați,
În urmă cu patru ani, Pactul verde european a fost răspunsul nostru la chemarea istoriei.
Iar vara aceasta – cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa – ne-a readus în atenție cât de actuală este această chemare.
Grecia și Spania au fost lovite de incendii de vegetație distrugătoare, după care au fost afectate din nou, la doar câteva săptămâni, de inundații devastatoare.
Am fost martori la haosul și distrugerile produse de fenomenele meteorologice extreme – din Slovenia până în Bulgaria și peste tot în Uniune.
Aceasta este realitatea unei planete ajunse la punctul de fierbere.
Pactul verde european s-a născut din această necesitate de a ne proteja planeta,
dar a fost conceput, de asemenea, ca o oportunitate de a ne prezerva prosperitatea viitoare.
Am început acest mandat cu trasarea unei perspective pe termen lung, prin Legea climei și stabilirea obiectivului pentru 2050.
Am transformat agenda climatică într-o agendă economică,
ceea ce a canalizat eforturile de investiții și inovare.
Am văzut că această strategie de creștere produce deja rezultate, în pofida timpului scurt care s-a scurs.
Industria europeană ne arată în fiecare zi că este pregătită să fie motorul acestei tranziții,
demonstrând astfel că modernizarea și decarbonizarea pot merge mână în mână.
În ultimii cinci ani, numărul fabricilor de oțel curat din UE a crescut de la zero la 38.
În prezent, atragem mai multe investiții în hidrogenul din surse regenerabile decât SUA și China luate împreună.
Mâine voi fi în Danemarca, pentru a vedea cu ochii mei această inovare, împreună cu prim-ministrul Mette Frederiksen.
Vom marca lansarea primei nave portcontainer alimentată cu metanol curat, fabricat cu energie solară.
Aceasta este forța răspunsului Europei la schimbările climatice.
Pactul verde european oferă cadrul, stimulentele și investițiile necesare, dar soluțiile efective sunt create de oameni – de inventatori și ingineri.
De aceea, doamnelor și domnilor deputați,
acum când intrăm în următoarea etapă a Pactului verde european, un lucru nu se va schimba niciodată:
Vom continua să sprijinim industria europeană pe tot parcursul acestei tranziții.
Am început cu un pachet de măsuri – de la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete la Regulamentul privind materiile prime critice.
Prin strategia noastră industrială, am început să evaluăm riscurile și nevoile fiecărui ecosistem care participă la această tranziție.
Trebuie să ducem la bun sfârșit acest proces.
Pentru aceasta, trebuie să dezvoltăm abordări adecvate pentru fiecare ecosistem industrial.
Prin urmare, începând cu această lună, vom organiza o serie de dialoguri cu sectoarele industriale pe tema tranziției către o energie curată.
Obiectivul principal va fi sprijinirea fiecărui sector în efortul de elaborare a propriului model de afaceri în contextul decarbonizării industriei,
pentru că avem convingerea că această tranziție este esențială pentru competitivitatea viitoare a Europei.
Dar acest lucru este la fel de important pentru oameni și pentru locurile lor de muncă de astăzi.
Industria noastră eoliană, de exemplu, este o poveste de succes europeană,
care se confruntă însă în prezent cu o combinație unică de provocări.
Acesta este motivul pentru care, în strânsă colaborare cu industria și cu statele membre, vom prezenta un pachet european privind energia eoliană.
Vom accelera și mai mult procesul de acordare a autorizațiilor.
Vom îmbunătăți sistemele de licitație din întreaga UE.
Ne vom concentra asupra competențelor, a accesului la finanțare și a lanțurilor de aprovizionare stabile.
Aceste eforturi depășesc însă granițele unui singur sector.
De la energie eoliană la oțel, de la baterii la vehicule electrice, ambiția noastră este cât se poate de clară: viitorul industriei tehnologiilor curate trebuie să fie made in Europe.
Doamnelor și domnilor deputați,
Acest lucru arată că, în ceea ce privește Pactul verde european,
continuăm pe calea pe care am pornit,
continuăm să fim ambițioși
și continuăm să credem în strategia noastră de creștere.
Vom continua, de asemenea, să depunem toate eforturile pentru a asigura o tranziție echitabilă și justă!
Iar aceasta se traduce în urmări echitabile pentru generațiile viitoare – care vor trăi pe o planetă mai curată
și într-un parcurs echitabil pentru toți cei afectați – cu locuri de muncă decente și o promisiune solemnă de a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Gândiți-vă doar la locurile de muncă din industria prelucrătoare și la competitivitate: un subiect atât de dezbătut în ultima vreme.
Industria și companiile noastre din domeniul tehnologiei apreciază concurența.
Ele cunosc efectul pozitiv asupra activității economice pe care îl are concurența la nivel mondial
și știu că aceasta creează și protejează locuri de muncă de calitate aici în Europa.
Însă concurența este cu adevărat concurență numai atât timp cât este și loială.
De prea multe ori, companiile noastre sunt excluse de pe piețele străine sau sunt victime ale unor practici agresive.
Ele se confruntă adesea cu prețuri de dumping practicate de concurenți care beneficiază de subvenții de stat uriașe.
Ne amintim cu toții de modul în care practicile comerciale neloiale ale Chinei au afectat industria noastră solară.
Multe companii tinere au fost eliminate de pe piață de concurenți chinezi care au beneficiat de subvenții considerabile.
Companii inovatoare au trebuit să declare faliment.
Specialiști talentați și promițători au fost nevoiți să-și caute norocul în străinătate.
Acesta este motivul pentru care echitatea este atât de importantă în economia mondială: ea afectează viețile și mijloacele de subzistență ale oamenilor.
De ea depind industrii și comunități întregi.
Prin urmare, trebuie să avem în vedere cu luciditate riscurile cu care ne confruntăm.
Să luăm, de exemplu, sectorul vehiculelor electrice.
Este un sector esențial pentru economia curată, cu un potențial imens pentru Europa.
Însă piețele mondiale sunt în prezent inundate de automobile electrice chinezești mai ieftine,
iar prețul acestora este menținut în mod artificial la un nivel scăzut prin subvenții de stat uriașe.
Acest lucru ne denaturează piețele,
și la fel cum nu acceptăm acest lucru în interiorul Uniunii, nu îl vom accepta nici în exteriorul ei.
Prin urmare, sunt în măsură să vă anunț astăzi lansarea de către Comisie a unei investigații antisubvenție privind vehiculele electrice care provin din China.
Europa este deschisă concurenței, însă nu și aplatizării prețurilor către cel mai mic numitor comun.
Trebuie să ne apărăm împotriva practicilor neloiale.
Dar este, de asemenea, esențial să păstrăm deschise liniile de comunicare și dialogul cu China,
pentru că există și teme în privința cărora putem și trebuie să cooperăm.
Reducerea riscurilor, nu decuplare – aceasta va fi abordarea mea față de conducerea chineză în cadrul summitului UE-China care va avea loc în cursul acestui an.
Doamnelor și domnilor deputați,
În Uniunea Europeană, suntem mândri de diversitatea noastră culturală.
Suntem „Europa regiunilor”, cu o diversitate aparte în materie de limbi, muzică, artă, tradiții, meșteșuguri și delicii culinare.
Suntem, de asemenea, Europa unei biodiversități unice.
Aproximativ 6 500 de specii există doar în Europa.
În nordul Europei se află Marea Wadden, sit al patrimoniului mondial și habitat unic care adăpostește specii rare de animale și plante și este vital pentru milioane de păsări migratoare.
Iar Marea Baltică este cea mai întinsă mare salmastră din lume.
Către sud, avem zonele joase de câmpie ale Europei, caracterizate de multă vreme de prezența turbăriilor și a zonelor umede de mari dimensiuni.
Aceste regiuni sunt aliați importanți împotriva schimbărilor climatice.
Turbăriile și zonele umede protejate captează cantități mari de gaze cu efect de seră, contribuie la buna funcționare a circuitului regional al apei și adăpostesc o biodiversitate unică.
Europa este, de asemenea, bogată în păduri.
Toate aceste păduri, de la cele falnice, de conifere, din nord și est, până la ultimele păduri primare de stejar și fag din Europa Centrală și la pădurile de stejar de plută din sudul Europei, ne oferă bunuri și servicii care nu pot fi înlocuite.
Acestea captează carbonul, furnizează lemn și alte produse, dau naștere la soluri fertile și filtrează aerul și apa.
Biodiversitatea și serviciile ecosistemice sunt vitale pentru toți cetățenii Europei.
Pierderea acestor comori naturale distruge nu doar mijloacele de subzistență, ci și sentimentul de apartenență al oamenilor,
și de aceea trebuie să le protejăm.
În același timp, este de datoria noastră să ne asigurăm aprovizionarea cu alimente cu ajutorul naturii și în armonie cu aceasta.
Aș dori să mă folosesc de această ocazie pentru a-mi exprima aprecierea față de fermierii noștri și să le mulțumesc pentru că ne asigură hrana de zi cu zi.
Garantarea unor alimente sănătoase – pentru noi, în Europa, această sarcină a agriculturii stă la baza politicii noastre agricole.
Independența alimentară este, de asemenea, importantă pentru noi,
iar fermierii noștri ne asigură exact acest lucru.
Aceasta nu este puțin lucru, deoarece consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și ale schimbărilor climatice – cu secetele, incendiile forestiere și inundațiile aferente – dar și obligații nou-apărute influențează tot mai mult activitatea fermierilor și veniturile acestora.
Sunt aspecte de care trebuie să ținem cont.
Mulți dintre ei s-au angajat deja în direcția unei agriculturi mai durabile.
Împreună cu bărbații și femeile care lucrează în agricultură, trebuie să depășim aceste noi provocări.
Doar așa ne putem garanta siguranța alimentară și în viitor.
Avem nevoie de mai mult dialog și de mai puțină polarizare.
Din acest motiv, am dori să lansăm un dialog strategic privind viitorul agriculturii în UE.
Am fost întotdeauna și rămân convinsă că agricultura și protecția naturii pot face casă bună împreună.
Avem nevoie de ambele componente.
ECONOMIE, AFACERI SOCIALE ȘI COMPETITIVITATE
Doamnelor și domnilor deputați,
Asigurarea unei tranziții echitabile pentru fermieri, familii și întreprinderi.
Aceasta este marca distinctivă a actualului mandat.
Și este cu atât mai importantă știind că înfruntăm în prezent vânturi economice potrivnice.
Prevăd trei provocări importante cărora va trebui să le facă față industria noastră în anul ce urmează: deficitul de forță de muncă și de personal calificat, inflația și facilitarea activității economice a întreprinderilor noastre.
Prima provocare este legată de piața europeană a forței de muncă.
Nu am uitat primele zile ale pandemiei,
când toată lumea se aștepta la un nou val de șomaj în masă similar celui din anii 1930.
Europa a sfidat această predicție.
Am salvat 40 de milioane de locuri de muncă cu ajutorul SURE, prima inițiativă din istoria Uniunii referitoare la reducerea timpului de muncă.
A fost o ilustrare a economiei sociale de piață a Europei în acțiune.
Și putem fi mândri de acest lucru.
Imediat după aceea, am repornit motorul economiilor noastre cu ajutorul NextGenerationEU.
Iar astăzi vedem rezultatele:
Rata de ocupare a forței de muncă în Europa este aproape de 100 %.
Și în loc să avem milioane de europeni în căutarea unui loc de muncă, avem milioane de locuri de muncă pentru care se caută lucrători.
Deficitul de forță de muncă și de personal calificat a atins un nivel record – în Europa, dar și în toate celelalte economii majore.
74 % din IMM-uri afirmă că se confruntă cu un deficit de personal calificat.
În perioadele de vârf ale sezonului turistic, restaurantele și barurile din Europa lucrează cu programe reduse pentru că nu pot găsi personal.
În spitale, tratamentele medicale sunt amânate din cauza lipsei de asistenți medicali.
Iar două treimi din întreprinderile europene caută specialiști în domeniul IT.
În același timp, milioane de părinți, majoritatea mame, se chinuie să împace viața profesională cu cea de familie din cauza lipsei serviciilor de îngrijire a copiilor.
Și avem 8 milioane de tineri care nici nu lucrează, nici nu urmează vreun program educațional sau de formare profesională.
Tineri ale căror visuri trebuie să mai aștepte, ale căror vieți au fost puse pe pauză.
Această situație nu este doar o sursă de neîmplinire personală,
ci și unul dintre cele mai importante obstacole în calea competitivității noastre.
Și aceasta deoarece deficitul de forță de muncă are un impact negativ asupra capacității de inovare, a creșterii și a prosperității.
Trebuie să asigurăm, așadar, un acces mai bun la piața muncii.
În primul rând pentru tineri și pentru femei.
Și avem nevoie de migranți calificați.
În plus, trebuie să răspundem mutațiilor profunde care au loc în domeniul tehnologiei, la nivelul societății și pe plan demografic.
Iar pentru aceasta, ar trebui să ne bazăm pe experiența întreprinderilor și a sindicatelor, partenerii noștri de negociere colectivă.
Au trecut aproape patruzeci de ani de când Jacques Delors a convocat reuniunea de la Val Duchesse care a marcat nașterea dialogului social european.
De atunci, partenerii sociali au avut un rol modelator asupra Uniunii de astăzi, garantând realizarea de progrese și asigurând prosperitate pentru milioane de persoane.
Și, în condițiile în care lumea din jurul nostru se schimbă mai rapid ca niciodată, partenerii sociali trebuie să aibă din nou un rol central în definirea viitorului nostru.
Împreună trebuie să ne concentrăm asupra provocărilor cu care ne confruntăm pe piața forței de muncă, de la deficitul de personal calificat și de forță de muncă la noile provocări generate de IA.
De aceea, anul viitor, împreună cu președinția belgiană, vom convoca din nou un nou summit al partenerilor sociali la Val Duchesse.
Viitorul Europei va fi construit împreună cu partenerii noștri sociali și de către aceștia.
A doua provocare economică majoră: nivelul persistent ridicat al inflației.
Christine Lagarde și Banca Centrală Europeană depun eforturi susținute pentru a ține sub control nivelul inflației.
Știm că va fi nevoie de timp pentru a putea atinge din nou ținta pe termen mediu a BCE.
Vestea bună este că Europa a început să reducă prețurile la energie.
Nu am uitat că Putin a utilizat deliberat gazele ca armă și nici faptul că acest lucru a alimentat temerile că ne vom confrunta cu un colaps total în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și cu o criză energetică similară celei din anii 1970.
Mulți credeau că nu vom avea suficiente rezerve de energie pentru a ieși din iarnă.
Dar am reușit.
Și aceasta pentru că am rămas uniți – ne-am pus în comun cererea și am achiziționat energie împreună.
În același timp, spre deosebire de anii ’70, ne-am folosit de criză pentru a investi masiv în sursele regenerabile de energie și pentru a accelera tranziția către o energie curată.
Am utilizat masa critică a Europei pentru a reduce prețurile și a garanta siguranța aprovizionării.
Anul trecut, prețul gazelor în Europa era de peste 300 EUR/MWh. Acum a ajuns la aproximativ 35 EUR.
Trebuie, așadar, să vedem cum putem reproduce acest model de succes în alte domenii, cum ar fi materiile prime critice sau hidrogenul curat.
A treia provocare pentru întreprinderile europene este legată de facilitarea activității economice.
Întreprinderilor mici le lipsește capacitatea necesară pentru a face față unor demersuri administrative complexe.
De asemenea, dezvoltarea lor suferă din cauza duratei îndelungate a procedurilor.
Acest lucru înseamnă adesea că aceste întreprinderi fac mai puțin în intervalul de timp de care dispun și că ratează astfel oportunități de a se dezvolta.
Prin urmare, înainte de sfârșitul anului, vom numi un reprezentant al UE pentru IMM-uri, care îmi va fi direct subordonat.
Dorim să aflăm direct de la întreprinderile mici și mijlocii care sunt provocările de zi cu zi cu care se confruntă.
Pentru fiecare act legislativ nou, apelăm la un comitet independent care efectuează o verificare din perspectiva competitivității.
Iar luna viitoare vom prezenta primele propuneri legislative care vizează reducerea obligațiilor de raportare la nivel european cu 25 %.
Doamnelor și domnilor deputați,
Să fim sinceri, nu este o sarcină ușoară.
Și vom avea nevoie de sprijinul dumneavoastră.
Pentru că acesta este un obiectiv și o strădanie comună pentru toate instituțiile europene.
Va trebui, așadar, să lucrăm cu statele membre pentru ca și la nivel național să se efectueze această reducere cu 25 %.
Este timpul să facilităm activitatea economică în Europa!
Dar întreprinderile europene au nevoie și de acces la tehnologii-cheie pentru a inova, a se dezvolta și a produce.
Este o chestiune de suveranitate europeană, așa cum au subliniat liderii europeni la Versailles.
Menținerea unui avantaj european în domeniul tehnologiilor critice și emergente reprezintă un imperativ economic și de securitate națională.
Pentru transpunerea în realitate a acestei politici industriale europene este nevoie, totodată, de o finanțare europeană comună.
De aceea, în cadrul propunerii noastre de revizuire a bugetului, am propus lansarea platformei STEP.
Cu ajutorul STEP, putem stimula, mobiliza și direcționa fondurile UE către investiții în toate domeniile, de la microelectronică la informatica cuantică și IA,
de la biotehnologie la tehnologiile curate.
Întreprinderile noastre au nevoie de acest sprijin neîntârziat – așa că fac apel să ajungem la un acord rapid cu privire la propunerea noastră de buget.
Și știu că pot conta pe dumneavoastră.
Mai sunt și alte aspecte pe care trebuie să le abordăm atunci când vorbim de competitivitate.
Am constatat că pot apărea blocaje reale de-a lungul lanțurilor de aprovizionare mondiale, inclusiv din cauza politicilor deliberate ale altor țări.
Să luăm spre exemplu restricțiile la export impuse de China pentru galiu și germaniu, care sunt esențiale pentru producerea semiconductorilor și a panourilor solare.
De aceea este atât de important ca Europa să facă mai mult pentru a-și consolida securitatea economică.
Prin reducerea riscurilor, nu prin decuplare.
Și sunt foarte mândră de faptul că acest concept s-a bucurat de un sprijin larg din partea partenerilor noștri cheie.
Din partea Australiei, a Japoniei și a Statelor Unite.
Și sunt multe alte țări din întreaga lume care doresc să își unească eforturile cu ale noastre.
Multe dintre ele depind într-o măsură disproporționată de un singur furnizor de minerale critice.
Altele, fie ele din America Latină ori din Africa, doresc să dezvolte industrii locale specializate în prelucrare și rafinare, în loc să își exporte pur și simplu resursele în afara țării.
Acesta este motivul pentru care, în cursul acestui an, vom convoca prima reuniune a noului nostru Club pentru materiile prime critice.
În același timp, vom continua să promovăm comerțul deschis și echitabil.
Până în prezent, am încheiat noi acorduri de liber schimb cu Chile, Noua Zeelandă și Kenya.
Ar trebui să ne propunem ca, până la sfârșitul acestui an, să finalizăm acordurile cu Australia, Mexic și Mercosur.
Și la scurt timp după aceea, cu India și Indonezia.
Schimburile comerciale inteligente creează locuri de muncă de bună calitate și prosperitate.
Doamnelor și domnilor deputați,
Aceste trei provocări – forța de muncă, inflația și mediul de afaceri – cu care ne confruntăm survin într-un moment în care le cerem, totodată, întreprinderilor să joace un rol de prim-plan în tranziția către o economie curată.
Prin urmare, trebuie să privim către viitor și să vedem cum putem rămâne competitivi.
Acesta este motivul pentru care i-am cerut lui Mario Draghi – una dintre mințile strălucite ale Europei din domeniul economiei – să întocmească un raport privind viitorul competitivității europene.
Pentru că Europa nu va precupeți niciun efort pentru a-și păstra avantajul competitiv.
SECTORUL DIGITAL ȘI IA
Doamnelor și domnilor deputați,
Am văzut cât de importantă este tehnologia digitală atunci când este vorba despre facilitarea activității economice și simplificarea vieții.
Este grăitor în acest sens faptul că am depășit cu mult procentul de 20 % stabilit în cadrul NextGenerationEU ca obiectiv de atins în materie de investiții în proiecte digitale.
Statele membre au utilizat aceste investiții pentru a-și digitaliza sistemul de sănătate, sistemul de justiție sau rețeaua de transport.
În același timp, Europa s-a impus ca lider în ceea ce privește gestionarea riscurilor asociate mediului digital.
Internetul a apărut ca un instrument destinat schimbului de cunoștințe, lărgirii cunoașterii și punerii în legătură a oamenilor.
Dar a dat naștere și unor provocări semnificative.
Dezinformarea, răspândirea conținutului dăunător, riscurile la adresa caracterului confidențial al datelor noastre.
Toate acestea au dus la o lipsă de încredere din partea cetățenilor și la o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora.
Ca răspuns la această situație, Europa a devenit o pionieră la nivel mondial a drepturilor cetățenilor în mediul digital.
Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind piețele digitale creează un spațiu digital mai sigur, în care drepturile fundamentale sunt protejate.
Și asigură condiții echitabile, cu responsabilități clare pentru marile companii din domeniul tehnologiei.
Aceasta este o realizare istorică – și ar trebui să fim mândri de ea.
Același lucru ar trebui să fie valabil și pentru inteligența artificială.
Aceasta va îmbunătăți îngrijirile de sănătate, va stimula productivitatea și va aborda schimbările climatice.
Însă nu ar trebui să subestimăm amenințările foarte reale pe care le prezintă.
Sute de dezvoltatori de IA, cadre universitare și experți de prim rang în domeniul IA au formulat recent următorul avertisment:
„Luarea de măsuri pentru a atenua riscul de extincție a rasei umane asociat IA ar trebui să fie o prioritate la nivel mondial, alături de alte riscuri la scara societății, cum ar fi riscul de pandemii și de război nuclear.”
IA este o tehnologie generală care este accesibilă, puternică și adaptabilă pentru un evantai larg de utilizări, atât civile, cât și militare.
Și evoluează într-un ritm chiar mai rapid decât cel preconizat de dezvoltatorii săi.
Avem așadar o fereastră de oportunitate tot mai îngustă pentru a ghida această tehnologie în mod responsabil.
Cred că Europa, împreună cu partenerii săi, ar trebui să aibă un rol de prim-plan în dezvoltarea unui nou cadru mondial pentru IA, bazat pe trei piloni: măsuri de protecție, guvernanță și ghidarea inovării.
În primul rând, măsurile de protecție.
Prioritatea noastră numărul unu este de a ne asigura că dezvoltarea IA este centrată pe factorul uman și că se face într-un mod transparent și responsabil.
Acesta este motivul pentru care, în orientările mele politice, m-am angajat să formulez o abordare legislativă în primele 100 de zile.
Comisia a prezentat Actul privind IA – prima lege cuprinzătoare de acest fel din lume în favoarea inovării în domeniul IA.
Și doresc să mulțumesc Parlamentului și Consiliului pentru activitatea neobosită pe care au desfășurat-o pentru a face posibilă această lege revoluționară.
Actul nostru privind IA este deja un model urmat în întreaga lume.
Acum trebuie să ne concentrăm asupra adoptării normelor cât mai curând posibil și să trecem la punerea lor în aplicare.
Al doilea pilon este reprezentat de guvernanță.
În prezent, punem bazele unui sistem de guvernanță unic în Europa.
Dar ar trebui, de asemenea, să ne unim forțele cu partenerii noștri pentru a asigura o abordare la nivel mondial cu privire la înțelegerea impactului pe care îl are IA asupra societăților noastre.
Gândiți-vă la contribuția inestimabilă la acțiunile climatice a IPCC, grupul la nivel mondial care pune la dispoziția factorilor de decizie cele mai recente date științifice.
Consider că avem nevoie de un organism similar pentru IA – care să ne ofere cunoștințe cu privire la riscurile asociate IA, dar și cu privire la beneficiile acesteia pentru umanitate.
Un organism care să aducă în jurul aceleiași mese oameni de știință, companii din domeniul tehnologiei și experți independenți.
Acest lucru ne va permite să dezvoltăm un răspuns rapid și coordonat la nivel mondial, pe baza activității desfășurate de Procesul Hiroshima și nu numai.
Al treilea pilon se referă la ghidarea inovării într-o manieră responsabilă.
Datorită investițiilor pe care le-am făcut în ultimii ani, Europa a devenit acum un lider în domeniul supercomputerelor, deținând 3 dintre cele 5 cele mai puternice supercomputere din lume.
Trebuie să exploatăm acest avantaj.
Așa că vă anunț astăzi o nouă inițiativă prin care vom permite accesul start-up-urilor din domeniul IA la computerele noastre de înaltă performanță pentru a-și antrena modelele pe aceste supercomputere.
Dar aceasta va fi doar o parte a activității noastră de ghidare a inovării.
Avem nevoie de un dialog deschis cu cei care dezvoltă și implementează IA.
Acest lucru se întâmplă deja în Statele Unite, unde șapte mari companii din domeniul tehnologiei au fost deja de acord să respecte un set de reguli voluntare în materie de siguranță, securitate și încredere.
Se întâmplă și în Europa, unde vom colabora cu companiile din domeniul IA pentru ca acestea să se angajeze în mod voluntar să respecte principiile înscrise în Actul privind IA înainte ca acesta să intre în vigoare.
Ar trebui acum ca, pe baza rezultatelor tuturor aceste eforturi, să stabilim standarde minime la nivel mondial cu privire la utilizarea sigură și etică a IA.
ASPECTE GLOBALE, MIGRAȚIE ȘI SECURITATE
Doamnelor și domnilor deputați,
Când m-am prezentat în fața dumneavoastră acum patru ani am spus că, dacă vom fi uniți în interior, nimeni nu ne va putea diviza din exterior.
Acesta a fost raționamentul de la baza acestei Comisii geopolitice.
Abordarea noastră de tip „Echipa Europa” ne-a permis să fim mai strategici, mai asertivi și mai uniți.
Acest lucru n-a fost niciodată mai important.
Suferim alături de Libia și Maroc în fața pierderilor sfâșietoare de vieți omenești în urma inundațiilor violente și a cutremurului care au lovit aceste țări.
Europa va fi întotdeauna gata să acorde sprijin sub orice formă va fi nevoie.
Sau să ne gândim la regiunea Sahel, una dintre cele mai sărace din lume, dar care înregistrează una dintre cele mai rapide creșteri demografice.
Loviturile de stat militare care s-au succedat vor spori instabilitatea regiunii în anii următori.
Mai mult decât atât, Rusia influențează cursul evenimentelor și beneficiază de pe urma haosului creat.
Iar regiunea a devenit un teren fertil pentru terorism.
Acest lucru este de interes direct pentru Europa – pentru securitatea și prosperitatea noastră.
Prin urmare, trebuie să dăm dovadă, în relația cu Africa, de aceeași unitate în ceea ce privește urmărirea scopului pe care ni l-am fixat pe care am arătat-o și în cazul Ucrainei.
Trebuie să ne concentrăm asupra cooperării cu guvernele legitime și cu organizațiile regionale.
De asemenea, trebuie să dezvoltăm un parteneriat reciproc avantajos, care să se concentreze pe aspectele de interes comun pentru Europa și Africa.
Acesta este motivul pentru care, împreună cu Înaltul Reprezentant Borrell, vom lucra la o nouă abordare strategică pe care să o prezentăm în cadrul următorului summit UE-UA.
Doamnelor și domnilor deputați,
Istoria se scrie sub ochii noștri.
Rusia poartă un război total împotriva principiilor fondatoare ale Cartei ONU.
Acest lucru a stârnit îngrijorare în cel mai înalt grad în rândul a numeroase țări, din Asia Centrală până în regiunea indo-pacifică.
Aceste state se tem că, într-o lume în care supremația legii nu mai există, ar putea avea aceeași soartă ca Ucraina.
Constatăm o încercare clară din partea unora de a reveni la o gândire binară, bazată pe blocuri de interese, care încearcă să izoleze și să influențeze țările nealiniate unei poziții sau alteia.
Și acest fenomen survine într-un moment în care multe economii emergente sunt tot mai puțin convinse că instituțiile și globalizarea lucrează în favoarea lor.
Aceste preocupări sunt legitime.
Aceste economii emergente, cu oamenii și atuurile lor naturale, reprezintă un aliat esențial pentru construirea unei lumi mai curate, mai sigure și mai prospere.
Europa va colabora întotdeauna cu ele pentru a reforma și a îmbunătăți sistemul internațional.
Dorim să conducem eforturile menite să facă ordinea internațională bazată pe norme mai justă și să asigure o distribuție mai echitabilă.
Pentru aceasta va trebui, de asemenea, să ne aprofundăm legăturile cu partenerii noștri mai noi sau mai vechi.
Iar oferta pe care o face Europa lansând strategia Global Gateway este cu adevărat unică.
Global Gateway este mai transparentă, mai sustenabilă și mai atractivă din punct de vedere economic.
Săptămâna trecută am fost la New Delhi pentru a semna cel mai ambițios proiect al generației noastre:
Coridorul economic India-Orientul Mijlociu – Europa.
Acesta va asigura conexiunea cea mai directă de până acum între India, Golful Persic și Europa: este prevăzută o legătură feroviară grație căreia comerțul dintre India și Europa va fi cu 40 % mai rapid;
sunt prevăzute, de asemenea, un cablu de energie electrică și o conductă de hidrogen curat care vor promova comerțul cu energie curată între Asia, Orientul Mijlociu și Europa;
va exista un cablu de date de mare viteză, care va conecta unele dintre cele mai inovatoare ecosisteme digitale din lume și va crea oportunități de afaceri de-a lungul său.
Acestea sunt conexiuni de ultimă generație pentru lumea de mâine.
Mai rapide, mai scurte, mai curate.
Iar Global Gateway are un impact real.
Am văzut acest lucru în America Latină, în Asia de Sud-Est și în Africa, de la construirea unei economii locale bazate pe hidrogen în Namibia și Kenya până la o economie digitală în Filipine.
Acestea sunt investiții în economia partenerilor noștri.
Și sunt, totodată, investiții în prosperitatea și securitatea Europei într-o lume care evoluează rapid.
Doamnelor și domnilor deputați,
În fiecare zi, conflictele, schimbările climatice și instabilitatea îi fac pe oameni să caute refugiu în altă parte.
Am fost întotdeauna ferm convinsă că migrația trebuie gestionată.
Iar pentru aceasta, e nevoie de răbdare,
de eforturi de lungă durată cu partenerii noștri
și, mai presus de toate, de unitate în cadrul Uniunii noastre.
Acesta este spiritul noului Pact privind migrația și azilul.
Când mi-am preluat mandatul, nu părea să se întrevadă niciun compromis.
Dar, odată cu pactul, am ajuns la un nou echilibru:
între protecția frontierelor și protecția persoanelor,
între suveranitate și solidaritate,
între securitate și umanitate.
Am ascultat toate statele membre.
Am analizat toate rutele de migrație.
Și am transpus spiritul pactului în soluții practice.
Am răspuns rapid și unitar la atacul hibrid organizat de Belarus.
Am colaborat strâns cu partenerii noștri din Balcanii de Vest și am redus fluxurile de migrație ilegală.
Am semnat cu Tunisia un parteneriat care aduce beneficii reciproce și în alte domenii decât cel al migrației – de la educație și competențe profesionale la energie și securitate.
Iar acum vrem să lucrăm la acorduri similare cu alte țări.
Am întărit protecția frontierelor.
Iar agențiile europene și-au intensificat cooperarea cu statele membre.
Doresc să le mulțumesc în special Bulgariei și României pentru că au arătat calea de urmat cu bune practici în materie de azil și returnare.
Bulgaria și România fac parte din spațiul nostru Schengen, au demonstrat-o.
Să le permitem, în sfârșit, să intre în spațiul Schengen, fără alte întârzieri!
Doamnelor și domnilor,
Activitatea noastră în domeniul migrației se bazează pe convingerea că unitatea este la îndemâna noastră.
Nu am fost niciodată mai aproape de a ajunge la un acord privind pactul.
Parlamentul și Consiliul au o ocazie istorică de a-l face să devină realitate.
Haideți să arătăm că Europa poate gestiona migrația cu eficacitate și compasiune.
Să ducem munca la bun sfârșit!
Doamnelor și domnilor deputați,
Știm că migrația necesită eforturi constante.
Și, mai mult decât în orice alt domeniu, acest lucru este vital în lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți.
Ele atrag cu minciuni oameni disperați
și îi conduc pe drumuri ucigătoare prin deșert sau pe bărci mici care nu sunt făcute să navigheze pe mare.
Modul de acțiune al acestor persoane care introduc ilegal migranți evoluează în permanență.
Însă legislația noastră este veche de peste 20 de ani și trebuie actualizată urgent.
Avem nevoie, așadar, de o nouă legislație și de o nouă structură de guvernanță.
Avem nevoie de o aplicare mai strictă a legii, de acțiuni în justiție și de un rol mai important pentru agențiile noastre – Europol, Eurojust și Frontex.
Și trebuie să colaborăm cu partenerii noștri pentru a combate acest flagel mondial al traficului de ființe umane.
Prin urmare, Comisia va organiza o conferință internațională privind combaterea introducerii ilegale de persoane.
A sosit momentul să punem capăt acestei afaceri îngrozitoare și criminale!
Doamnelor și domnilor deputați,
În ziua în care tancurile rusești au trecut frontiera în Ucraina, o tânără mamă ucraineană a pornit spre Praga ca să-și ducă copilul în siguranță.
Când funcționarul de la frontiera cehă i-a ștampilat pașaportul, a început să plângă.
Fiul ei nu înțelegea ce se întâmplă și și-a întrebat mama de ce plânge.
Ea i-a răspuns: „Pentru că suntem acasă.”
„Dar aici nu suntem în Ucraina”, a zis el.
Așa că mama i-a explicat: „Aici este Europa.”
În ziua aceea, mama ucraineană a simțit că în Europa este acasă.
Pentru că „acasă este acolo unde avem încredere unii în alții”.
Și poporul ucrainean putea avea încredere în europeni.
Numele acestei mame era Victoria Amelina.
A fost una dintre marile scriitoare tinere ale generației sale și o activistă neobosită pentru justiție.
După ce fiul ei a fost în siguranță, Victoria s-a întors în Ucraina pentru a documenta crimele de război comise de Rusia.
Un an mai târziu, a fost ucisă de o rachetă balistică rusească, în timp ce lua cina cu colegii.
A fost victima unei crime de război comise de Rusia, într-unul dintre nenumăratele atacuri împotriva civililor nevinovați.
Amelina era în ziua aceea împreună cu trei prieteni, printre care și Héctor Abad Faciolince, un coleg scriitor din Columbia.
El face parte din „Aguanta, Ucrania” – „Rezistă, Ucraina” – o campanie creată pentru a-i informa pe oamenii din America Latină despre războiul de agresiune și atacurile Rusiei asupra civililor.
Héctor nu și-a putut însă imagina niciodată că va deveni el însuși o țintă.
Ulterior, a spus că nu înțelege de ce el trăiește și ea a murit.
Acum, povestește lumii întregi despre Victoria: ca să-i cinstească memoria și să pună capăt acestui război.
Și sunt onorată că Héctor este astăzi aici cu noi.
Și vreau să știți că vom păstra vie amintirea Victoriei și a tuturor celorlalte victime.
Aguanta, Ucrania. Slava Ukraini!
Doamnelor și domnilor deputați,
Vom fi alături de Ucraina la fiecare pas.
Atât timp cât va fi nevoie.
De la izbucnirea războiului, patru milioane de ucraineni s-au refugiat în Uniunea Europeană.
Și vreau să le spun că sunt bineveniți: și acum la fel ca în săptămânile fatidice de la început.
Ne-am asigurat că au acces la locuințe, asistență medicală, piața forței de muncă și multe altele.
Doamnelor și domnilor deputați,
așa a răspuns Europa la chemarea istoriei.
Și vă anunț cu mândrie: Comisia va propune extinderea protecției temporare pe care le-o acordăm ucrainenilor în UE.
Sprijinul nostru pentru Ucraina va persista.
Numai în acest an, am alocat 12 miliarde de euro pentru a contribui la plata salariilor și a pensiilor;
pentru a ajuta spitalele, școlile și alte servicii să funcționeze.
Iar prin propunerea noastră privind ASAP, intensificăm producția de muniții pentru a răspunde nevoilor imediate ale Ucrainei.
Totodată, privim și mai departe spre viitor.
De aceea, am propus să alocăm pentru investiții și reforme încă 50 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani.
Astfel, vom contribui la construirea viitorului Ucrainei, reconstruind o țară modernă și prosperă.
Iar acest viitor se vede clar.
Această instituție a afirmat răspicat: viitorul Ucrainei este în Uniunea Europeană.
Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană.
Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană.
Și sunt conștientă cât de importantă este perspectiva aderării la UE pentru atât de multe persoane din Georgia.
Doamnelor și domnilor deputați,
Am început prin a vorbi despre Europa care răspunde la chemarea istoriei.
Iar istoria ne cheamă acum să depunem eforturi pentru completarea Uniunii noastre.
Într-o lume în care unii încearcă să atace țări una câte una, nu ne putem permite să-i lăsăm în urmă pe concetățenii noștri europeni.
Într-o lume în care mărimea și greutatea contează, completarea Uniunii este clar în interesul strategic și de securitate al Europei.
Dar dincolo de politică și geopolitică, trebuie să vedem care este miza.
Trebuie să stabilim o viziune pentru ca extinderea să se realizeze cu succes:
o Uniune completă, cu peste 500 de milioane de persoane care trăiesc într-o Uniune liberă, democratică și prosperă;
o Uniune completă, unde tinerii pot trăi, studia și lucra în libertate;
o Uniune completă, cu democrații dinamice, în care sistemele judiciare sunt independente, opoziția este respectată și jurnaliștii sunt protejați.
Deoarece statul de drept și drepturile fundamentale vor constitui întotdeauna fundamentul Uniunii noastre – atât în statele membre actuale, cât și în cele viitoare.
Iată de ce Comisia a făcut din rapoartele privind statul de drept o prioritate-cheie.
În prezent, colaborăm strâns cu statele membre să identificăm progresele înregistrate și aspectele care suscită îngrijorare – dar și să formulăm recomandări pentru anul următor.
Astfel, asigurăm asumarea răspunderii în fața acestei instituții și a parlamentelor naționale.
Permitem dialogul între statele membre.
Și rezultatele apar.
Cred că putem face același lucru și pentru viitoarele state membre.
Mă bucur, așadar, foarte mult să anunț că vom deschide procedura rapoartelor privind statul de drept în cazul țărilor în curs de aderare care sunt gata și mai rapid.
Acest lucru le va face să fie pe picior de egalitate cu statele membre.
Și vor fi sprijinite în eforturile lor de reformă.
Și ne vom asigura că viitorul nostru este o Uniune a libertății, a drepturilor și a valorilor pentru toți.
Doamnelor și domnilor deputați,
Acest lucru este în interesul nostru comun.
Gândiți-vă la marea extindere de acum 20 de ani.
Am numit-o Ziua Europeană de Bun-venit.
A fost un moment de triumf, în care hotărârea și speranța au învins poverile trecutului.
Iar în cei 20 de ani de atunci încoace am cunoscut o poveste de succes economic care a îmbunătățit viețile a milioane de oameni.
Vreau să așteptăm cu nerăbdare următoarea Zi Europeană de Bun-venit și următoarele povești de succes economic.
Știm că acesta nu este un drum ușor.
Aderarea se bazează pe merit – iar Comisia va apăra întotdeauna acest principiu.
Este nevoie de multă muncă și de spirit de conducere.
Însă există deja progrese importante.
Am văzut eforturile susținute pe care Ucraina le-a făcut deja de când i-am acordat statutul de țară candidată.
Și am văzut hotărârea altor țări candidate de a realiza reforme.
Doamnelor și domnilor deputați,
a venit vremea să răspundem cu aceeași hotărâre.
Și aceasta înseamnă să ne gândim cum ne pregătim pentru o Uniune completă.
Trebuie să depășim vechile dezbateri binare referitoare la extindere.
Nu este nevoie să alegem: aprofundarea integrării sau extinderea Uniunii.
Putem și trebuie să realizăm ambele obiective.
Acestea ne conferă importanță geopolitică și capacitatea de a acționa.
Așa a făcut Uniunea Europeană dintotdeauna.
Fiecare val de extindere a fost însoțit de o aprofundare politică.
Am trecut de la cărbune și oțel la integrare economică deplină,
iar după căderea Cortinei de Fier, am transformat un proiect economic într-o veritabilă Uniune a cetățenilor și a statelor.
Cred că următoarea extindere trebuie să fie și un catalizator al progresului.
Am început să construim o uniune a sănătății cu 27 de membri.
Și cred că o putem încheia cu peste 30.
Am început să construim o uniune europeană a apărării cu 27 de membri.
Și cred că o putem încheia cu peste 30.
Am dovedit că putem fi o uniune geopolitică și am demonstrat că putem acționa rapid atunci când suntem uniți.
Și cred că Echipa Europa funcționează și cu peste 30 de membri.
Doamnelor și domnilor deputați,
Știu că această instituție crede aceleași lucruri.
Parlamentul European a fost dintotdeauna unul dintre principalii vectori ai integrării europene.
Și asta, de-a lungul deceniilor.
La fel este și astăzi.
Eu voi sprijini întotdeauna această instituție, precum și pe toți cei care vor să reformeze UE și să o facă să funcționeze mai bine pentru cetățeni.
Și, da, inclusiv prin intermediul unei convenții europene și prin modificarea tratatului dacă și acolo unde este necesar!
Dar nu putem – și nu ar trebui – să așteptăm modificarea tratatului pentru a avansa în direcția extinderii.
O Uniune pregătită pentru extindere poate fi realizată mai rapid.
Aceasta înseamnă să răspundem la întrebări concrete: cum va funcționa în practică o Uniune formată din peste 30 de țări?
Și, în special, care este capacitatea noastră de a acționa?
Vestea bună este că, odată cu fiecare extindere, s-a dovedit că cei care au declarat că așa am deveni mai puțin eficienți nu au avut dreptate.
Să luăm exemplul ultimilor ani.
Am convenit asupra NextGenerationEU, noi, cei 27.
Am convenit să cumpărăm vaccinuri, noi, cei 27.
Am convenit asupra sancțiunilor în timp record – tot noi, cei 27.
Am convenit să achiziționăm gaze naturale – nu numai noi, cei 27, ci și Ucraina, Moldova și Serbia.
Deci se poate.
Dar trebuie să analizăm mai îndeaproape fiecare dintre politicile noastre și să vedem ce impact va avea o Uniune mai mare asupra lor.
Prin urmare, Comisia va începe să lucreze la o serie de revizuiri ale politicii premergătoare extinderii pentru a vedea cum ar putea fi necesar ca fiecare domeniu să fie adaptat la o Uniune mai mare.
Va trebui să ne gândim cum ar funcționa instituțiile noastre – cum ar arăta Parlamentul și Comisia.
Trebuie să discutăm despre viitorul bugetului nostru – ce finanțează, cum finanțează și cum este finanțat.
Și trebuie să înțelegem cum să asigurăm angajamente credibile în materie de securitate într-o lume în care descurajarea contează mai mult ca oricând.
Acestea sunt întrebări la care trebuie să răspundem astăzi dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor.
Iar Comisia își va îndeplini rolul.
Așadar, ne vom prezenta ideile în cadrul discuției liderilor care va avea loc în timpul președinției belgiene.
Vom fi ghidați de convingerea că cea mai bună investiție în pace, securitate și prosperitate pentru continentul nostru este completarea Uniunii.
Prin urmare, este momentul ca Europa să gândească încă o dată la scară mare și să ne scriem propriul destin!
CONCLUZIE
Doamnelor și domnilor deputați,
Victoria Amelina considera că este datoria noastră colectivă să scriem o nouă poveste pentru Europa.
Aceasta este situația în care se află Europa în prezent.
Acum și aici se scrie istorie.
Viitorul continentului nostru depinde de alegerile pe care le facem astăzi,
de măsurile pe care le luăm pentru a completa Uniunea.
Cetățenii Europei vor o Uniune care îi apără într-o perioadă de concurență acerbă între puteri.
Dar vor și o Europă care îi protejează și le este apropiată, ca partener și aliat în luptele lor de fiecare zi.
Și îi vom asculta.
Ceea ce este important pentru europeni este important pentru Europa.
Gândiți-vă din nou la viziunea și imaginația tinerelor generații despre care am vorbit la începutul discursului meu.
A venit vremea să le arătăm că putem construi un continent în care poți să fii cine ești, poți să iubești pe cine vrei și poți să țintești cât de sus îți dorești.
Un continent care se reconciliază cu natura și deschide calea către noile tehnologii.
Un continent unit, în care domnesc libertatea și pacea.
Încă o dată – este momentul ca Europa să răspundă la chemarea istoriei.
Trăiască Europa!”.
Știrea inițială:
În discursul său din 2023 privind starea Uniunii, ținut miercuri, 13 septembrie, președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, va prezenta principalele priorități și inițiative emblematice pentru anul următor, pe baza succeselor și realizărilor Uniunii Europene din ultimii ani.
„Acesta este spiritul Europei. O uniune a cărei forță stă în unitate. O Uniune care reușește împreună”, a spus Ursula von der Leyen, în timpul discursului din 2022 privind starea Uniunii.
Acesta va fi ultimul discurs din cadrul actualului mandat legislativ, înainte de alegerile europene din 2024.
„În ultimul an, europenii au trecut printr-o criză energetică, au primit în casele lor milioane de refugiați ucraineni, făcând astfel față celui mai mare val de persoane strămutate de la cel de-al Doilea Război Mondial și au stimulat economia prin investiții europene fără precedent”, conform Comisiei Europene.
În fiecare an, președintele Comisiei Europene vorbește despre problemele importante cu care se confruntă europenii și prezintă idei pentru rezolvarea acestor probleme în discursul privind starea Uniunii (SOTEU). Acesta include sugestii pentru noi legi sau politici europene.
Potrivit organizatorilor, acesta este cel mai important eveniment politic european. În cadrul dezbaterilor, membrii Parlamentului European vor analiza activitatea și realizările Comisiei Europene din ultimul an și prioritățile pentru următoarele 12 luni.
În timpul discursului din 2022, șefa CE a afirmat că Ucraina, R. Moldova și Georgia sunt parte a familiei UE: „Sunteți viitorul Uniunii noastre, iar UE nu este completă fără voi”.
