Rusia a dat Ucraina în judecată la CEDO. Plângerea se referă la zece grupuri de încălcări

Pentru prima dată în istoria sa, Rusia a depus o plângere interstatală împotriva Ucrainei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la evenimentele din 2014, scrie tass.ru.

Procuratura Generală a Rusiei a raportat că Moscova a apelat la CEDO cu o plângere în temeiul art. 33 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Apelul se referă la evenimentele care au urmat după schimbarea violentă de putere din Ucraina în februarie 2014. Plângerea se referă la 10 grupuri principale de încălcări.

Blocada apei din Crimeea

Moscova a dispus închiderea canalului de la Nipru spre Crimeea în aprilie 2014 drept răzbunare pentru alegerea locuitorilor peninsulei de a se alătura Rusiei. Procuratura Generală a reamintit că Nipru străbate teritoriul a trei state: Rusia, Belarus și Ucraina, are originea în regiunea Smolensk din Rusia și ca râu transfrontalier „aparține” nu numai Ucrainei. Decizia Kievului de a întrerupe principala sursă de alimentare cu apă dulce a peninsulei Crimeea a avut consecințe extrem de negative: condițiile de viață ale întregii populații din Crimeea s-au înrăutățit, în special cele mai vulnerabile categorii ale populației – persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, copiii , femeile însărcinate. Conform estimărilor grupului de lucru al Consiliului de Stat din Crimeea, suma daunelor cauzate bugetului republicii este de 819,52 miliarde de ruble.

Sancțiuni împotriva Rusiei

Procuratura Generală solicită să recunoască sancțiunile împotriva companiilor ruse din Ucraina ca încălcând Convenția europeană a drepturilor omului.

Ministerul a subliniat că „ca urmare a persecuției politice, impunerea de sancțiuni de către autoritățile ucrainene asupra unui număr mare de companii rusești din sectoarele energiei, băncilor și telecomunicațiilor și (sau) ale filialelor acestora (de exemplu, PJSC Lukoil, PJSC Sberbank , VS Bank, Prominvestbank, VTB Bank, BM-Bank, rețeaua socială VKontakte, parte a holdingului Mail.ru Group, deținerea informațiilor rusești Yandex și multe alte organizații) au trebuit să nu mai lucreze pe piața ucraineană, ca urmare a a suferit pagube materiale semnificative”.

Accidentul avionului Boeing din Malaezia care a fost doborât în Ucraina

Rusia cere CEDO să recunoască Ucraina responsabilă cu moartea în 2014 a unui pasager al companiei Malaysian Airlines Boeing-777, care opera zborul MH17, deoarece autoritățile țării nu și-au închis spațiul aerian. În plus, Kievul prezintă dovezi inventate pentru a transfera vina pe Moscova.

Recursul prevede că Ucraina nu a efectuat o anchetă independentă și eficientă asupra circumstanțelor nedeschiderii spațiului aerian de către oficialii responsabili. „Ucraina este pe deplin responsabilă de moartea pasagerilor și a membrilor echipajului avionului Boeing-777 al companiei Malaysian Airlines <…>, precum și de suferința rudelor victimelor”, se arată în plângere.

Bombardarea Donbassului

Moscova cere CEDO să recunoască bombardamentul și asasinarea rezidenților din Donbass de către militari ucraineni care încalcă normele Convenției europene a drepturilor omului. Natura intenționată a acțiunilor militarilor ucraineni este evidențiată și de cazurile de dezactivare deliberată în mod regulat a „stației de filtrare Donetsk”, care asigură apă potabilă aproximativ 350 de mii de oameni.

După cum sa subliniat în plângere, „războiul civil a creat condiții insuportabile pentru viața oamenilor din regiunile Donetsk și Luhansk din Ucraina și a provocat un val de refugiați”. Rusia a acceptat peste 2,5 milioane de refugiați de pe teritoriul Ucrainei, în principal din regiunile Donetsk și Luhansk. Rusia indică, de asemenea, încălcarea constantă a încetării focului de către partea ucraineană. Bombardarea civililor și infrastructura civilă critică din estul Ucrainei continuă astăzi.

Moartea cetățenilor ruși la granița cu teritoriul Donbass

Moscova acuză Kievul de moartea rușilor la granița cu teritoriul Donbass. Rusia ridică problema practicii sistematice a autorităților ucrainene, încălcând drepturile cetățenilor ruși.

Vorbim despre civili din așezările regiunii Rostov (Novoshakhtinsk, Donetsk (orașul cu același nume din regiunea Rostov), ​​Kuibyshev și alții) care au devenit victime ale bombardamentelor de către militarii ucraineni.

„Din iunie 2014 până în prezent, un număr semnificativ de cetățeni ruși – rezidenți locali și ofițeri de puncte de control (ofițeri vamali și polițiști de frontieră) au murit, precum și bunuri din Rusia au fost distruse și deteriorate”, a adăugat Procuratura Generală.

Crimele nerezolvate la Kiev și Odessa

Rusia cere să declare încălcarea normelor Convenției europene pentru protecția drepturilor omului crimele brutale nerezolvate în Ucraina pe Maidanul din Kiev și lângă Casa Sindicatelor din Odessa în 2014. Procuratura Generală a subliniat că autoritățile ucrainene nu numai că nu au suprimat acțiunile naționaliștilor, ci și le-au încurajat și acoperit mai mult de șapte ani, fără a efectua o anchetă independentă și eficientă a acestor infracțiuni.

„Nici organizatorii, nici autorii direcți ai infracțiunilor nu au fost aduși la răspundere penală”, a spus departamentul.

Răpire și tortură

Rusia solicită CEDO să recunoască Ucraina că încalcă normele europene privind interzicerea torturii și răpirilor. Procuratura Generală a raportat, de asemenea, un număr semnificativ de cazuri de răpire a rușilor de către militari ai Forțelor Armate din Ucraina și ale altor unități militare din Ucraina. Plângerea menționează, printre altele, un exemplu de răpire a unui cetățean rus care călătorea prin Ucraina ca parte a unui convoi civil umanitar rus împușcat de luptătorii din batalionul paramilitar ucrainean „Aydar”, care face parte din Garda Ucrainei „. Locația sa nu a fost încă stabilită.

Atacuri asupra jurnaliștilor

Rusia ia act de incidentele în curs ale atacurilor asupra jurnaliștilor de opoziție din Ucraina și de lipsa unei investigații eficiente asupra crimelor comise împotriva lor.

Moscova a reamintit asasinarea jurnaliștilor ruși în cursul activităților lor profesionale în Ucraina: cameramanul Primului Canal Anatoly Klyan, inginerul de sunet și corespondent VGTRK Alexander Voloshin și Igor Kornelyuk, fotoreporterul agenției de știri Rossiya Segodnya Andrei Stenin, atentat asupra vieții unui cetățean rus – operatorul agenției video RT RUPTLY (în cadrul canalului de televiziune Russia Today) Fedor Zavaleykov, capturarea cu o cerere de răscumpărare de 200 mii USD de către militarii ucraineni, membri ai „Garda Națională a Ucrainei” și „Sectorul juridic” al jurnaliștilor companiei de televiziune și radio „Zvezda” Evgheni Davydov și Nikita Konașenkov.

Procuratura Generală a adăugat că în Ucraina, accesul la multe resurse informaționale opoziționale sau în limba rusă (de exemplu, canalele de opoziție ucrainene 112 Ucraina, NewsOne și ZiK) a fost limitat sau suspendat, precum și resursele în limba rusă – Canalul unu , VGTRK, Zvezda, TNT, Ren- TV, TV Center, NTV +, RT, agenția de știri RIA Novosti (inclusiv sucursala sa din Ucraina), platformele de internet VKontakte, Odnoklassniki, RBC și Yandex.

Activități ale site-ului „Миротворец”

Procuratura Generală a cerut să recunoască site-ul ucrainean „Миротворец” ca încălcând drepturile cetățenilor în temeiul mai multor articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Site-ul extremist a fost creat în august 2014 cu sprijinul autorităților ucrainene „pentru un efect mai mare în efectuarea„ măturărilor ”din partea politicienilor și jurnaliștilor de opoziție”, a adăugat ministerul.

Procuratura Generală a cerut să recunoască site-ul ucrainean „Миротворец” ca încălcând drepturile cetățenilor în temeiul mai multor articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Site-ul extremist a fost creat în august 2014 cu sprijinul autorităților ucrainene „pentru un efect mai mare în efectuarea„ măturărilor ”din partea politicienilor și jurnaliștilor de opoziție”, a adăugat ministerul.

Baza de date a site-ului a inclus nu numai informații despre cetățenii ruși și ucraineni. În mai 2016, datele personale ale jurnaliștilor au fost publicate acolo, inclusiv reporteri din AFP, Al Jazeera, Le Monde, BBC, Reuters, Forbes. În ciuda scandalului, site-ul a continuat să funcționeze.

Interzicerea limbii ruse pe teritoriul Ucrainei

Rusia cere să recunoască interdicția limbii ruse în Ucraina drept discriminare. Procuratura Generală a reamintit că Ucraina este un stat multinațional, unde aproximativ o treime din populație consideră că limba rusă este limba lor maternă. Un alt conflict public asupra limbii ruse a fost provocat de autoritățile ucrainene după intrarea în vigoare a anumitor dispoziții ale legii privind limba de stat în 2021.

Departamentul a subliniat că „începând cu 2014, autoritățile ucrainene au concediat și continuă să concedieze de la instituțiile de învățământ profesori din ciclul umanitar (limba rusă, literatură, filosofie etc.), inclusiv pentru utilizarea limbii rusești sau critici față de ucraineană autoritățile, lăsându-i fără muncă și mijloace de trai, forțându-i să emigreze în Rusia”.