Raportul anual al Amnesty International, despre situația drepturilor omului în R. Moldova: „Drepturile de asociere și de exprimare au fost încălcate”

„Drepturile de asociere și de exprimare au fost încălcate. Tortura și alte rele tratamente au rămas nesoluționate, iar pentru încălcările din trecut a prevalat impunitatea. Dreptul la viață privată a fost compromis de o nouă lege privind serviciul de securitate și activitățile acestuia. Discriminarea persoanelor LGBTI a rămas un lucru obișnuit. Autoritățile au introdus un nou regim de imigrație în temeiul căruia refugiații riscă să piardă accesul la bunuri și servicii esențiale. Moldova a adoptat un program de adaptare la schimbările climatice. În regiunea separatistă Transnistria, uciderea unui lider al opoziției a rămas nerezolvată”, sunt concluziile organizației Amnesty International privind situația din R. Moldova, incluse în raportul anual „Situația drepturilor omului în lume”, care prezintă o evaluare a drepturilor omului în 155 de țări.

Potrivit raportului Amnesty International, criza economică generată de invazia Rusiei în Ucraina a continuat, afectând și mai mult nivelul de trai într-una dintre cele mai sărace țări din Europa și alimentând protestele antiguvernamentale conduse de opoziție.

„Tensiunile cu Rusia au escaladat, iar 45 de diplomați ruși și alți membri ai personalului au fost expulzați din cauza acuzațiilor de spionaj. Un număr din ce în ce mai mare de cetățeni ruși au primit refuz de a intra în Moldova dacă poliția de frontieră a ajuns la concluzia că nu au prezentat motive întemeiate pentru a vizita țara; în unele săptămâni au existat zeci de astfel de cazuri. Ca urmare, unele persoane care călătoreau cu avionul au rămas blocate ore sau chiar zile întregi pe aeroport”, notează organizația pentru drepturile omului.

Dreptul de asociere

„Partidul Șor, principala forță motrice a protestelor antiguvernamentale care au avut loc din 2022, a fost declarat „neconstituțional” de Curtea Constituțională și interzis, fiind acuzat că încearcă să destabilizeze Moldova în complicitate cu Rusia. Cei cinci deputați în funcție ai acestuia au rămas în parlament ca independenți. Mulți membri ai partidului au plecat și s-au alăturat partidului Șansă. La 3 noiembrie, Comisia pentru situații excepționale (un organism a cărui competență oficială se limitează la imigrație și securitate energetică) a interzis membrilor partidului Șansă să candideze la alegerile locale din 5 noiembrie”.

Tortura și alte rele tratamente

„Cauzele instituționale ale torturii și ale altor rele tratamente în detenție au rămas neabordate. Deținuții din instituțiile penitenciare pentru adulți și minori au continuat să sufere din cauza supraaglomerării, a condițiilor de detenție neigienice și inadecvate și a condițiilor de sănătate precare”.

Impunitate

„Impunitatea a rămas endemică pentru încălcările drepturilor omului comise în trecut de către membrii agențiilor de aplicare a legii. Organizația neguvernamentală Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat deciziile Curții Supreme de Justiție din iulie 2013 până în februarie 2022 și a concluzionat că audierile în instanță în cazurile de presupusă tortură au durat considerabil mai mult în comparație cu alte cauze penale și au dus la o rată de achitare de 13 ori mai mare și la sentințe mai blânde. CRJM a considerat că cauza probabilă a fost frica judecătorilor de suspecți sau complicitatea dintre judecători, suspecți și procuratură. Nu a fost făcut public niciun plan de abordare a acestor probleme de lungă durată. Nu s-a înregistrat niciun progres în cazul răpirii și returnării forțate în Turcia a șapte profesori turci de către serviciile de securitate moldovenești în 2018, în afară de amendarea, în 2020, a fostului director al Serviciului de Securitate și Informații (SIS) pentru o infracțiune economică conexă”.

Dreptul la intimitate

„Legile cu privire la Serviciul de Informații și Securitate și cu privire la activitățile de contrainformații, adoptate de parlament la 8 iunie și 7 iulie, respectiv, au reflectat comentariile critice asupra proiectelor lor anterioare din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a societății civile moldovenești. Legile revizuite au atenuat intenția guvernului de a acorda SIS puteri extinse și vag definite pentru a se angaja în supravegherea secretă și interceptarea comunicațiilor private. Noile legi au impus aprobarea judiciară pentru astfel de măsuri, deși unele dispoziții legale au rămas generale și deschise la interpretări abuzive”.

Libertatea de exprimare

„În octombrie, SIS a blocat în mod extrajudiciar accesul la 22 de platforme media online (majoritatea cu sediul în Rusia) și a suspendat emisia a șase canale de televiziune, aparent pentru publicarea de informații „care ar putea provoca tensiuni sau conflicte sociale”, potrivit șefului SIS”.

Drepturile persoanelor LGBTI

„În iunie, în Chișinău a avut loc un marș pride, care a reunit aproximativ 500 de participanți. În ciuda amenințărilor primarului de a interzice evenimentul, acesta s-a desfășurat fără incidente. Cu toate acestea, discriminarea împotriva persoanelor LGBTI deschise a rămas un lucru obișnuit, la fel ca și declarațiile homofobe ale activiștilor religioși ale unor oficiali”.

Drepturile reugiaților/telor și migranților/telor

„În ianuarie, pentru prima dată, Guvernul a pus în aplicare regimul de protecție temporară prevăzut de Legea privind azilul din 2008.

Aceasta prevedea ca ucrainenii și alți refugiați care intră sub incidența dispozițiilor sale să solicite protecție în termen de 90 de zile de la sosirea în țară. Anterior, statutul și drepturile refugiaților erau administrate în temeiul legislației privind starea de urgență, de către o Comisie pentru situații excepționale și prin derogare de la legislația națională, cum ar fi prin ridicarea limitărilor privind dreptul la muncă și accesul la serviciile esențiale. ONG-urile naționale și internaționale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că mulți refugiați riscau să piardă accesul la un loc de muncă și la anumite alte drepturi din cauza termenului limită strâns, a informațiilor deficitare, a lipsei dovezilor de reședință sau a altor cerințe birocratice. La data de 3 decembrie, Moldova găzduia 112 811 refugiați din Ucraina”.

Dreptul la un mediu sănătos

„Potrivit Programului de dezvoltare al ONU, Moldova este „una dintre țările europene cele mai vulnerabile la schimbărie climatice, fiind predispusă în special la inundații și secetă”, 80% din teritoriul său fiind afectat de inundații în ultimele două decenii. În timpul verii s-a înregistrat un val de căldură extremă. La 30 august, Guvernul a adoptat Programul național de adaptare la schimbările climatice până în 2030 și planul de acțiune al acestuia, cu scopul de a alinia țara la eforturile globale de limitare a impactului negativ al schimbărilor climatice”.

Regiunea transnistreană

„În luna iulie, liderul local al Partidului Comunist, Oleg Horjan, a fost găsit mort, înjunghiat în locuința sa. El fusese eliberat în 2022, la finalizarea unei pedepse impuse în 2018 pentru un presupus atac asupra unor ofițeri de poliție de facto. Oleg Horjan a fost un critic public al autorităților de facto și a relatat despre încălcările drepturilor omului în închisoare. Până la sfârșitul anului, nu a fost efectuată nicio anchetă efectivă privind moartea sa”.