Prima reacție a Laurei Codruța Kovesi, după Decizia CEDO: „Sper ca această decizie să dea curaj magistraților români”
Laura Codruța Kovesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român. Cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că prin decizia de demitere (a CCR) fostului procuror-șef al DNA i s-a încălcat dreptul la liberă exprimare a unei opinii profesionale. La solicitarea Biziday, Laura Codruța Kovesi, acum procuror-șef european, a menționat că decizia CEDO clarifică, în primul rând, „o chestiune de principiu legată de independența procurorilor și, implicit, a sistemului judiciar”.
„Atunci când am introdus acțiunea la CEDO am declarat că „doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, întrucât decizia Curții Constituționale poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public.”
Prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curții Constituționale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în fața unei instanțe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viață profesională.
Persoanele nu ar trebui să fie subiect al deciziilor Curților Constituționale, ci doar principiile. Ceea ce stabilește CEDO este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare în fața unei instanțe de judecată.
Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate. Ar trebui să medităm cu privire la faptul că, într-un stat european, procedura care a condus la decizia de revocare a procurorului-șef al DNA a fost realizată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare.
CEDO stabilește că opiniile pe care le-am exprimat public cu privire la modificări legislative sau independența justiției nu pot constitui motiv pentru sancționarea unui magistrat. Mai mult, CEDO a decis că motivele care au fost invocate pentru revocare ”nu sunt susținute de elemente de probă specifice și, prin urmare, acestea nu pot fi considerate ca fiind convingătoare în întregul context al cauzei.”
Știm cu toții că revocarea mea a făcut parte dintr-o campanie de intimidare a sistemului judiciar, în încercarea de a descuraja lupta împotriva corupției. Totodată, CEDO motivează că revocarea din funcția de procuror șef a avut un „efect de descurajare”, în sensul că „ar fi trebuit să îi descurajeze nu numai pe aceasta, ci și pe alți procurori și judecători ca pe viitor să participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, cu privire la aspecte legate de independența sistemului judiciar.”, a declarat Kovesi pentru Biziday.
Laura Codruța Kovesi este de părerea că această hotărâre a CEDO consolidează statutul tuturor magistraților din Europa și îi apără de ingerințe politice discreționare din partea reprezentanților altor puteri „într-un moment în care independența celor care investighează corupția sau alte fapte grave este pusă sub semnul întrebării în mai multe locuri și în mai multe modalități”.
Actualul procuror-șef european mai subliniază că nu a depus o cerere pentru despăgubiri bănești.
„Sper ca această hotărâre să reprezinte o reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți în ultimii ani! Sper ca această decizie să dea curaj magistraților români! Pentru toți cei care ne-au susținut, pentru cei care au susținut statul de drept, indiferent de riscurile, de intimidările și hărțuirile la care au fost supuși, astăzi este un moment important și reamintesc ceea ce am spus în ziua revocării: să nu abandonăm! Sunt convinsă că a meritat, motiv pentru care spun din nou: NU abandonați!”, spune Kovesi.
În toamna anului 2019,Laura Codruța Kovesi a fost numită în funcția de procuror șef european, fiind prima persoană care ocupă această funcție, nou înființată.Parchetul pe care îl conduce are competenţa de a investiga şi a urmări penal infracţiuni care ating interesele financiare ale UE.
