Pace în Nagorno-Karabah. Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord de încetare a conflictului

Azerbaidjanul şi Armenia au semnat sub egida Rusiei un acord pentru a pune capăt ostilităţilor în conflictul din Nagorno-Karabah care marchează victoriile militare azere după şase săptămâni de lupte. Înțelegerea va intra în vigoare începând cu miezul nopții, 10 noiembrie. Acordul a fost semnat online de președinții Rusiei și Azerbaidjanului, Vladimir Putin și Ilham Aliyev. Primministrul armean Nikol Pashinyan a lipsit. Cu toate acestea, Pashinyan a fost primul care a anunțat acordul. Acesta a plasat pe Facebook o postare prin care a menționat că decizia a fost luată „ca urmare a unei analize profunde a situației militare și bazată pe convingerea că aceasta este cea mai bună soluție în situația actuală”, scrie Meduza.

„La 9 noiembrie, preşedintele Azerbaidjanului (Ilham) Aliev, premierul Armeniei (Nikol) Pashinyan şi preşedintele Federaţiei Ruse au semnat o declaraţie anunţând o încetare a focului total şi încetarea tuturor acţiunilor militare în zona de conflict din Nagorno-Karabah”, a anunţat preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit unui comunicat publicat în noaptea de luni spre marţi.

Preşedintele azer Ilham Aliev a salutat o „capitulare” a Armeniei. „Am spus că îi vom alunga pe (armeni) de pe pământul nostru ca pe nişte câini şi am făcut-o”, a afirmat preşedintele azer, calificându-l pe premierul armean drept „laş” pentru că nu a semnat declaraţia comună în faţa camerelor.

Într-un comunicat postat pe pagina sa de Facebook, premierul armean a spus anterior că „a semnat o declaraţie cu preşedinţii Rusiei şi Azerbaidjanului privind încetarea războiului în Karabah”. El a calificat această iniţiativă drept „incredibil de dureroasă pentru mine şi poporul nostru”.

„Am luat această decizie (de a semna acordul) după o analiză aprofundată a situaţiei militare”, a scris de asemenea Pashinyan pe Facebook, referindu-se la ofensiva forţelor azere.

Vladimir Putin a declarat luni noapte că războiul dintre Azerbaidjan şi Armenia s-a încheiat, Baku şi Erevan au încheiat o înţelegere care va crea condiţiile pentru încetarea crizei dintre cele două popoare. Rusia va trimite 2.000 de militari pentru menţinerea păcii pe coridorul Lachin dintre cele două zone, potrivit canalului Russia Today.

Trupele vor controla zona, după ce soldaţii armeni se vor retrage şi vor rămâne în regiune timp de 5 ani, potrivit acordului care prevede şi o prelungire. Nici soldaţii azeri, nici cei armeni nu mai pot înainta dincolo de poziţiile lor actuale.

Conform acordului, Azerbaidjanul va păstra teritoriul dun Nagorno-Karabakh și zonele înconjurătoare pe care l-a capturat în timpul conflictului. De asemenea, solicită forțelor armene să predea unele zone pe care le deținea în afara granițelor Nagorno-Karabakh, inclusiv districtul estic Agdam și zona vestică Kalbacar.

Armenii vor pierde, de asemenea, regiunea Lachin, unde un drum crucial leagă Nagorno-Karabakh de Armenia. Acordul prevede ca o zonă cu o lățime de 5 kilometri în așa-numitul coridor Lachin să rămână deschisă și să fie protejată de aproximativ 2.000 de forțe de pace din Rusia.

La scurt timp după anunţarea acordului, mii de manifestanţi furioşi s-au adunat în faţa sediului guvernului armean şi sute dintre ei au ajuns în incintă, spărgând ferestre şi jefuind birouri, inclusiv o sală de consiliu.

Canalele Telegram îi îndeamnă pe locuitorii din Erevan să iasă pe străzile orașului. În ajun, 17 partide de opoziție din Armenia au cerut demisia voluntară a lui Pashinyan și transferul puterii către un organ de conducere temporar până la încheierea ostilităților.

De când au izbucnit luptele pe 27 septembrie, câteva mii de oameni au fost uciși de ambele părți. Trei acorduri de încetare a focului au fost încălcate imediat ce urmau să intre în vigoare. Azerbaidjanul şi Armenia au purtat anterior un război pentru Nagorno-Karabah la sfârşitul anilor 1980 şi începutul 1990, pe fondul tranziţiei când au devenit ţări independente în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. Se estimează că războiul, care s-a încheiat cu un tratat de pace fragil în 1994, a făcut zeci de mii de morţi, între care peste o mie de civili.