G4Media Posibila componență a viitorului Guvern al României. În listă sunt și „nume controversate”

Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele României, Nicușor Dan, urmează să prezinte lista miniștrilor pe care îi propune pentru a face parte din viitorul Executiv. G4Media, citând surse, a prezentat principalele nume care ar putea prelua portofoliile ministeriale și detalii din CV-urile acestora. Unele dintre numele vehiculate pentru funcțiile de ministru au fost implicate în controverse, notează presa din România. Sursa citată menționează însă că, deocamdată, nu este clar ce majoritate parlamentară va reuși să coaguleze Eugen Tomac în jurul viitorului său cabinet.

Ministerul Apărării: Mihnea Motoc, absolvent de drept, în perioada 1989-1991 a fost magistrat stagiar. Mihnea Motoc a intrat în Ministerul Afacerilor Externe în 1991. În perioada 1999 – 2001 a fost ambasadorul României în Olanda și reprezentant permanent al României pe lângă Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC).În 2001 – 2003, Mihnea Motoc a fost secretar de stat în MAE, iar în anul 2003 a fost numit reprezentant permanent al României la ONU (New York), îndeplinind această funcție timp de 5 ani. În această calitate, el a fost în anii 2004-2005 reprezentant al României în Consiliul de Securitate al ONU. Motoc a fost transferat în 2008 ca ambasador extraordinar și plenipotențiar și șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

În noiembrie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Mihnea Motoc ca ministru de externe, după demisia lui Teodor Meleșcanu din Guvernul Ponta. După doar o săptămână, Mihnea Motoc a renunțat la nominalizare după ce soția sa, judecătoarea Iulia Motoc, magistrată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, i-a sesizat faptul că o astfel de numire i-ar crea ei o situație de incompatibilitate la CEDO.

Mandatul de reprezentant la Uniunea Europeană s-a încheiat în aprilie 2015, după care Mihnea Motoc a fost numit ambasador al României în Regatul Unit.

În perioada 2015-2017, Mihnea Motoc a fost ministru al Apărării în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Ministerul Justiției: Cosmin Soare Filatov, consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme constituționale, este vehiculat pentru a prelua funcția de ministru al Justiției, conform surselor G4Media. Filatov are un doctorat în dreptul patrimoniului cultural, la Universitatea din Lille și apare pe site-ul BEC ca reprezentant al Partidului România în Acțiune, care l-a sprijinit pe Geoană la prezidențialele din 2024.

De precizat este că Filatov lucrează la Casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP, care a asistat juridic Primăria București în timpul mandatelor de primar general ale lui Nicușor Dan. Cosmin Filatov a intrat în Baroul București la 15 ianuarie 2013, conform site-ului instituției.

Conform profilului de LinkedIn, Filatov a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București (2008-2012), master în Drept privat la aceeași universitate (2012-2013), a urmat doctorat în Drept, în domeniul Patrimoniu cultural la Universitatea București (2017-2020), apoi doctorat în același domeniu la Universitatea din Lille (2019-2021).

Filatov a publicat mai multe articole de specialitate și a susținut comunicări științifice despre nevoia unui cod al patrimoniului, despre codificarea legislației în materie administrativă, dar și despre surse de energie regenerabilă și considerații privind abordarea culturilor energetice la nivel național în context european sau despre codificarea urbanismului. Mai multe detalii aici.

Conform declarației de avere depusă în noiembrie 2025, la numirea în funcția de consilier prezidențial, Soare-Filatov deține, parțial sau integral, mai multe terenuri și clădiri, cele mai multe fiind achiziționate împreună cu soția sa, Andra Soare-Filatov. Un teren de 1 876 m², în Comarnic (județul Prahova) în 2025, două terenuri intravilane în București cumpărate în 2020, unul de 26,82 m² și un altul de 75,81 m² 

Cosmin Alexandru Soare Filatov deține în nume propriu un apartament de 62m² în București, cumpărat în 2015. În proprietatea familiei mai este un apartament în București de 288 m², cumpărat în anul 2020. Pe 18 noiembrie 2024, Soare Filatov a vândut un apartament către o persoană fizică pentru 63 de mii de euro.

În conturi, avea 120 de mii de lei și 3 000 de euro, iar la un fond de pensii a acumulat 60 300 de lei. 

„Așa cum veți observa și în declarația de avere, aceste datorii sunt eșalonate pe diferite intervale de timp, conform unor grafice de eșalonare (graficele, desigur, nu sunt publice). În cazul ANAF, de exemplu, durata maximă prevăzută de normele în vigoare este de 12 luni (în situația în care nu sunt depuse garanții colaterale), iar ratele sunt achitate lunar, conform graficului de eșalonare”, a spus Cosmin Soare Filatov pentru G4Media.

Consilierul prezidențial are datorii financiare mari, a remarcat G4Media. La data depunerii declarației de avere, avea restanțe la Fisc de aproape 230 de mii de lei și la Casa de asigurări a avocaților de peste 265 de mii de lei. 

La Unicredit avea trei credite de aproape 400 de mii de lei și peste 221 de mii de euro. A luat 60 de mii de lei împrumut de la Horhocea Alexandru Lucian și la KRUK, un IFM, avea o datorie de 22 766 de lei.

În ultimul an fiscal încheiat înaintea numirii în funcție, veniturile lui Cosmin-Alexandru Soare-Filatov au provenit aproape integral din activități independente.

Ca avocat, el a realizat un venit anual de puțin peste 500 de mii de lei. Din activitatea didactică a încasat suma simbolică de 1 128 de lei. Soția sa nu a declarat venituri salariale.

Ministerul Afacerilor Externe: Luca Niculescu, în prezent secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). El a fost numit în această funcție în septembrie 2022.

Anterior, între 2016 și 2022, Luca Niculescu a fost ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, a reprezentat de asemenea România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. A fost, totodată, președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019 și 2022.

Între 1992 și 2016, Luca Niculescu a fost jurnalist. Redactor-șef al postului de radio RFI România, precum și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni: Money Channel, TVR 1, Digi24. Specializat mai ales în relații internaționale, a avut timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche. A fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Ministerul Afacerilor Interne: Bogdan Despescu, în prezent secretar de stat în MAI, este unul dintre numele controversate vehiculate pentru viitorul guvern.

A deținut funcția de inspector general al IGPR din decembrie 2015 până în ianuarie 2018, când a fost demis ca urmare a scandalului declanșat de cazul unui polițist de la Brigada Rutieră a Capitalei, Eugen Stan, acuzat că este pedofil.

Despescu a fost atunci schimbat din funcție la cererea ministrului de Interne, Carmen Dan, de către premierul interimar Mihai Fifor, după demisia Guvernului Tudose. La scurt timp de la revocarea sa, Despescu a afirmat că deținea date încă de la finalul anului 2017 despre intenția lui Carmen Dan de a-l demite, iar incidentul cu polițistul pedofil a fost o oportunitate speculată și un veritabil pretext.

Despescu a fost acuzat de jurnalist Emilia Șercan de plagiat într-o anchetă PressOne prin care a arătat că numărul 2 din Ministerul de Interne ar fi plagiat peste 150 de pagini din teza sa de doctorat.

G4Media a făcut o trecere în revistă a șirului de scandaluri în care Poliția Română, unde Despescu este al doilea om ca funcție, a fost implicată sau a înregistrat eșecuri răsunătoare: „Sub conducerea lui Bogdan Despescu și a lui Benone Matei, Poliția Română e implicată constant în scandaluri de incompetență sau corupție. O instituție-cheie în stat, care ar trebui să garanteze siguranța cetățenilor, s-a transformat într-o vulnerabilitate majoră. Cea mai bună dovadă e modul în care polițiștii l-au scăpat printre degete pe tânărul care a accidentat mortal două persoane în 2 Mai (…) nimeni nu a demisionat sau nu a fost demis în lungul șir de scandaluri din mandatele lui Bogdan Despescu, secretar de stat pentru ordine și siguranță publică, și Benone Matei, șeful Poliției Române. Și au fost multe momente în care imaginea poliției a fost avariată: incapacitatea de a prinde autorul atentatului cu bombă care a ucis un om de afaceri în Arad în 2021, licitația suspectă cu BMW-uri de la firma prietenului președintelui Iohannis, negocierile ratate cu criminalul din Onești, zecile de migranți ilegali care traversează țara și sunt prinși în Ungaria”, se arată în editorialul G4Media semnat în 2023 de jurnalistul Cristian Pantazi.

Ministerul Energiei: Corina Popescu, fost director la Electrica și Transelectrica. Economedia a arătat în 2021 controversele majore legate de un contract important al companiei cu capital de stat Electrica, în mandatul Corinei Popescu: Contoarele importate din China erau neplătite din cauza problemelor de conformitate, iar soțul șefei Electrica lucra la compania care a câștigat contractul.

Întrebată de Economedia dacă atribuirea contractului de contoare electrice ridică probleme de integritate, Electrica SA a arătat că „(…) numele dnei Corina Popescu nu se regăsește între semnatarii acestor documente”. În plus, Electrica SA a susținut că societatea Energobit, care a câștigat contractul-cadru, „nu este reprezentată legal” de soțul Corinei Popescu.

Tot Economedia a arătat în 2022 cum Consiliul de Administrație al companiei a decis schimbarea Corinei Popescu, după numai trei ani din cei patru de mandat, cu unanimitate pentru demitere. Drept urmare, Corina Popescu a primit o despăgubire de 400.000 de euro, pentru restul de mandat de executat.

Ministerul Finanțelor: Bogdan Drăgoi sau Bogdan Glăvan.

Bogdan Drăgoi este actualul președinte al Lion Capital, fost SIF Banat-Crișana și fost ministru de Finanțe. Bogdan Drăgoi reprezintă o figură importantă, dar și controversată în peisajul financiar românesc. A evoluat rapid de la tânăr analist în Londra la un „mogul” al Societăților de Investiții Financiare (SIF) din România. Cu o scurtă pauză în fruntea Ministerului Finanțelor, în 2012, în guvernul condus de premierul tehnocrat Mihai Răzvan Ungureanu, devenit ulterior șef SIE.

În martie 2026, jurnaliștii de la Bursa scriau despre o iminentă preluare a Fondului Proprietatea de către societatea Lion Capital, condusă de Bogdan Drăgoi și SAI Muntenia, controlată indirect tot de acesta.

Născut la în 1980 în București, Bogdan-Alexandru Drăgoi a urmat cursurile Universități Tufts (Fletcher) din Boston, Massachusetts, unde a obținut o dublă specializare, Magna cum Laudae în Relații Internaționale și Economie, conform CV-ului său oficial.

După terminarea studiilor, a lucrat în Marea Britanie. Între ianuarie 2002 și octombrie 2004 a fost analist de afaceri, iar apoi asociat în cadrul companiei Inquam Limited UK.

Întors în țară, între 2004 și 2006, Drăgoi a fost vicepreședinte și acționar la FocusSat SA, companie alături de care a gestionat lansarea primei platforme de televiziune digitală prin satelit din România.

În martie 2006, e numit consilier al ministrului integrării europene, iar mai apoi, în septembrie același an, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Între 2007 și 2008 a fost director general al Departamentului Economic din Primăria Municipiului București, după care a revenit secretar de stat la Ministerul Finanțelor până în 2012. În această perioadă a fost reprezentant al statului în Consiliul de Administrație al CEC Bank, la Banca Europeană de Investiții (BEI), la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, dar și președinte al Comitetului Reprezentanților la Fondul Proprietatea.

În februarie 2012, Bogdan Drăgoi a fost numit ministru al Finanțelor Publice în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.  După schimbarea executivului, în mai 2012, a fost numit consilier prezidențial al lui Traian Băsescu.

Din anul 2015, Bogdan Drăgoi s-a dedicat exclusiv sectorului privat și pieței de capital din România, unde s-a impus ca unul dintre cei mai influenți manageri de fonduri. Începând cu martie 2015, ocupă funcțiile de Președinte al Consiliului de Administrație și Director General al companiei Lion Capital (cunoscută anterior sub denumirea de SIF Banat-Crișana). Sub mandatul său, compania și-a extins influența asupra mai multor SIF-uri (SIF1, SIF4, SIF5). Este totodată membru în Consiliul de Administrație al BRD – Groupe Société Générale (din 2019), Biofarm S.A. și Vrancart S.A. (din 2015).

Bogdan Drăgoi este decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler – cea mai înaltă distincție civilă oferită de statul român, conferită pentru merite deosebite în dezvoltarea economică și administrativă, și cu Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta – Marea Cruce pro Merito Melitensi – o decorație internațională acordată în semn de recunoaștere a activităților deosebite și a profilului de înaltă moralitate și profesionalism.

De imaginea lui Bogdan Drăgoi se leagă controversele privind originea averii și influenței familiei sale.

Tatăl lui Bogdan Drăgoi, Dan Drăgoi, a fost ofițer de carieră, apropiat de  Victor Stănculescu – ultimul ministru ceaușist al Apărării, scrie  Rise Project. În cei doi ani, când Stănculescu a fost ministru, Drăgoi-senior a fost secretar de stat în guvernele Roman și Stolojan.

Cei doi rezerviști – Stăculescu și Drăgoi – au devenit reprezentanții grupului Balli și asociați în filialele de la București ale caselor de comerț britanice. Dan Drăgoi a fost asociat cu grupul Balli în strategii de căpușare sau preluare a combinatelor de stat, precum Sidex Galați (afacere despre care se spune că a costat fiecare român un dolar în 2007) și operatorul portuar Comvex Constanța. Bogdan Drăgoi a negat mereu legăturile cu aceste preluări strategice, conform unei investigații Rise Project.

Conform aceleiași surse, familia Drăgoi a fost conectată cu parteneri de afaceri controversați sau influenți, precum Raymond De Rubeis, Virgil Măgureanu (fost director SRI) sau Bogdan Ionescu.

Bogdan Glăvan, profesor universitar, cunoscut teoretician libertarian, adversar declarat al implicării statului în economie, al clientelismului și monopolurilor de stat, a fost numit de Ministerul Finanțelor în conducerea a două companii controlate de stat, scria G4Media în ianuarie 2020. 

Astfel, Glăvan apărea pe site-ul Loteriei Române ca membru provizoriu în Consiliul de Administrație. El a fost numit în 11 decembrie 2019 și are o remunerație de 7 198 de lei brut pe lună.

Glăvan a fost propulsat de Ministerul Finanțelor și la Fondul Român de Contragarantare SA, o altă companie la care statul român este acționar majoritar. În ședința Adunării generale a acționarilor din 13 ianuarie 2020, profesorul Glăvan a fost numit membru provizoriu și președinte al Consiliului de Supraveghere al companiei.

El i-a luat locul altui profesor, Cristian Socol, care fusese propulsat în funcție de PSD.

Bogdan Glăvan este membru PNL, profesor la Universitatea Româno-Americană, antreprenor, administrator al firmei producătoare de bere White Collar Brewing, consultant pentru corporații și asociații patronale în domeniul energiei și finanțelor.

Ministerul Muncii: Lavinia Niculescu, fost secretar general la Ministerul Economiei.

Ministerul Agriculturii: Nicolae Istudor, potrivit surselor G4Media, a fost propus de PSD. Este rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București și este favorit pentru preluarea portofoliului Agriculturii potrivit surselor Edupedu.ro. Potrivit surselor citate, Tomac ar fi avut deja o discuție cu Istudor, iar acesta și-ar fi exprimat disponibilitatea de a face parte din viitorul Executiv. O decizie finală nu a fost însă anunțată, iar negocierile pentru alcătuirea cabinetului continuă.

Nicolae Istudor conduce Academia de Studii Economice din București din martie 2016 și se află în prezent la al treilea mandat de rector, pe care l-a obținut în 2024. Anterior a ocupat funcțiile de prorector și șef al Catedrei „Economia și Tehnologia Producției Agricole și Alimentare” din cadrul ASE.

Specializat în economie agroalimentară și dezvoltare rurală, Istudor are și experiență în administrația centrală. În perioada aprilie 2004 – ianuarie 2005, în Guvernul Adrian Năstase, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, cu responsabilități în domeniul dezvoltării rurale și al politicilor agricole, iar între 2001 și 2004 a ocupat funcția de director general în cadrul aceluiași minister.

Potrivit CV-ului său, este profesor universitar doctor în cadrul ASE, unde predă discipline precum „Logistica întreprinderilor agroalimentare”, „Dezvoltare regională și rurală” și „Burse de mărfuri agroalimentare”.

Istudor este vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor și președinte al Asociației Facultăților de Economie din România. De asemenea, a fost membru în organisme naționale și internaționale din domeniul cercetării și politicilor agricole, inclusiv expert în cadrul High Level Panel of Experts al FAO.

Ministerul Educației: Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație și cercetare, este în discuții pentru a fi noul ministru al Educației și Cercetării în viitorul Guvern, potrivit surselor Edupedu.ro.

Conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București specializat în filosofia matematicii și filosofia limbajului, Costreie este din noiembrie 2025 consilierul președintelui Nicușor Dan pentru educație şi cercetare.

Sorin Costreie, profesor la Universitatea din București – Facultatea de Filosofie, a fost consilier onorific pentru învățământ superior în cabinetul fostului ministru al Educației și Cercetării, Daniel David. Costreie a deținut în trecut funcția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării și a fost și consilier al ministrului în anii 2016-2017, în mandatul lui Mircea Dumitru (guvernul Dacian Cioloș).

În campania electorală din primăvară, i-a fost, de asemenea, consilier pe educație lui Nicușor Dan, pe atunci candidat la președinție. În acea perioadă, înainte să se audă primele planuri de măsuri de austeritate în educație, el spunea că principala măsură care ar trebui adoptată urgent în învățământul preuniversitar „pe termen scurt și mediu și cu bătaie lungă este să investim în calitatea profesorilor”.

Sorin Costreie a fost consilier al premierilor liberali din perioada 2020-2023, în mandatul cărora au fost elaborate legile educației Iohannis-Deca și, după multe tergiversări, promovate pe repede-înainte în Parlament și puse în aplicare din septembrie 2023. Potrivit propriului CV, a fost consilier pe teme de educație al premierilor în perioada februarie 2020-iunie 2023. În acest interval, guvernul a fost condus de liberalii Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și, pentru câteva zile, Cătălin Predoiu. El a părăsit poziția în momentul în care guvernul a fost preluat de Marcel Ciolacu. În prezent, consiliera pe teme de educație a premierului Ilie Bolojan, tot liberal, este Luciana Antoci, mai arată EduPedu.ro.

Potrivit profilului publicat de administrația prezidențială, Sorin Costreie și-a susținut doctoratul în 2007 la Universitatea din București și a urmat studii doctorale şi la University of Western Ontario, Canada. Profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, acesta este specializat în filosofia matematicii, filosofia limbajului, filosofia logicii și filosofia științei.

Este președintele UNICA – Network of Universities from the Capitals of Europe, una dintre cele mai importante rețele universitare de cooperare academică europeană, și coordonator al alianței universitare CIVIS la nivelul Universității din București. A avut două mandate de prorector și a fost prodecan pentru o scurtă perioadă de timp.

În plan internațional, reprezintă România în organisme europene strategice, precum Înaltul Consiliu al EUI – High Council of The European University Institute din Florența, înalt reprezentant al proiectului ELI-NP şi reprezentant al proiectului DANUBIUS-RI. Totodată, este membru în consiliul de conducere al Institutului Cultural Român şi a fost primul coordonator național pentru proprietate intelectuală, potrivit administrației prezidențiale, mai arată EduPedu.ro.

Ministerul Culturii: Adrian Papahagi.

Ministerul Sănătății: O expertă propusă de Alexandru Rogobete (PSD).

Până la publicarea acestui articol, premierul desemnat, Eugen Tomac, nu a anunțat oficial componența viitorului Guvern.

România nu are de o lună un guvern cu puteri depline, după demiterea lui Ilie Bolojan și a cabinetului său prin moțiunea de cenzură PSD – AUR, pe 5 mai.

În această perioadă de la demiterea premierului Bolojan, la Cotroceni au avut loc mai multe serii de negocieri formale și informale pentru formarea noului Executiv.