DW Locuitorii din Donbas se întreabă dacă vor fi abandonați

Aproximativ 200 de mii de oameni încă își duc viața în părțile din regiunea Donețk controlate de Kiev. Conform planului de pace al SUA, zona ar putea trece însă sub control rusesc. DW a stat de vorbă cu locuitorii.

Conform planului în 28 de puncte al SUA pentru încetarea războiului din Ucraina, Kievul urma să cedeze regiunile Donețk și Luhansk, pentru a putea fi creată o „zonă demilitarizată”. Aceasta s-ar afla de facto sub control rusesc.

Protestele energice ale Kievului și Europei au dus la revizuirea acestui plan. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că unele „probleme sensibile”, inclusiv aceasta, vor trebui discutate personal cu președintele american Donald Trump. Ucraina controlează în prezent aproximativ un sfert din regiunea Donețk, iar potrivit administrației militare regionale, aproximativ 200 de mii de persoane trăiesc încă în zonă, în pofida bombardamentelor regulate.

Un număr semnificativ mai mare de cereri de evacuare

Anastasia Mahnik, de la linia de urgență a proiectului de ajutor „Drumul vieții”, spune că, până în prezent, nu au existat prea multe discuții serioase despre „planul de pace” în rândul locuitorilor din Donbas. Cu toate acestea, în ultima săptămână, un număr tot mai mare de persoane au cerut să fie evacuate din Kramatorsk și Sloviansk.

Majoritatea este formată din familii cu copii și persoane care au nevoie de ajutor și care s-au încăpătățânat să reziste, crezând că situația s-ar putea îmbunătăți. Până acum, viața în regiune a rămas relativ calmă, cel puțin în comparație cu alte locuri mai apropiate de linia frontului, explică Mahnik într-un interviu acordat DW: „Oamenii văd însă că speranțele lor nu se materializează. Se prea poate să fie influențați și de știri”.

De ce au început oamenii oamenii din Donbas să fugă?

Oamenii nu-și pot imagina că guvernul ucrainean ar renunța pur și simplu la zonele în care încă mai trăiesc atât de mulți oameni, spune voluntara, care stă zilnic de vorbă cu aceștia: „Ei sunt încredințați că, atât timp cât sunt încă mulți oameni în regiune, ei nu vor fi abandonați. Însă există totuși un sentiment de neîncredere în guvern”.

Impresia ei este că, în eventualitatea unui compromis, locuitorii din regiunea Donețk nu ar avea încredere în garanțiile Rusiei privind încetarea luptelor. Cu toate acestea, motivele evacuării includ și circumstanțe actuale, în condițiile în care frontul se apropie tot mai mult, iarna se instalează peste țară și din ce în ce mai multe case sunt distruse.

Oleksi K. (nume schimbat), co-fondator al unei organizații de ajutor pentru evacuarea persoanelor din regiunea Donețk, face observații asemănătoare la DW. Oamenii din părțile relativ sigure ale regiunii Donețk și-au părăsit casele de teama unei ocupații rusești: „Unii se pregătesc să plece pentru că se tem să nu vină cineva la un moment să le spună că mai au două zile la dispoziție, înainte ca zona să pice în mâinile Rusiei”.

Cu toate acestea, pentru oamenii din zonele de pe linia frontului din regiunea Donețk, cum ar fi Kostiantinivka sau Pokrovsk, cele mai recente știri sunt mai puțin importante. Potrivit lui K., acești oameni și-au părăsit locuințele în principal din cauza caselor distruse și a lipsei proviziilor alimentare și a legăturilor de comunicare căzute în urma bombardării infrastructurii de către ruși: „Cei care se tem de ocupația rusă au părăsit de mult aceste zone”, subliniază el. „Au rămas în principal oameni disperați care nu știu unde să meargă și pensionari care se tem de jafuri. Ei rezistă până la sfârșit atâta timp cât casele lor sunt intacte”. Aceste persoane susțin de obicei că nu au nimic de-a face cu politica.

Antreprenor: „Relocare în loc de extindere”

Maxim Lisenko este unul dintre cei care au supraviețuit. Fondator al unui brand de îmbrăcăminte, el a deschis un showroom și o cafenea în Kramatorsk în luna iunie a acestui an. Cu toate acestea, dată fiind situația din regiunea Donețk și evoluțiile internaționale, bărbatul se gândește acum la relocarea afacerii sale la Kiev: „Când am deschis, am fost puțin speriați, dar am sperat că totul va merge bine”.

Doar că, puțin câte puțin, linia frontului s-a apropiat din ce în ce mai mult. „Acum ne gândim mai mult la relocalizare decât la extindere”, spune antreprenorul. După o scădere bruscă cauzată de întreruperea legăturii feroviare cu Kramatorsk, vânzările au crescut din nou ușor în ultimele două săptămâni. Cu toate acestea, ele nu au revenit încă la nivelul anterior.

„Cred că orice este posibil”

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) la sfârșitul lunii septembrie și începutul lunii octombrie, 71 la sută dintre ucraineni sunt împotriva cedării teritoriilor controlate de Kiev către Rusia. În estul țării, doar 47 la sută dintre respondenți sunt împotrivă, 24 la sută ar accepta pierderea de teritorii de dragul păcii, iar 29 la sută sunt încă indeciși.

Lisenko consideră că ideea de a ceda Rusiei regiunea Donbas este deopotrivă „absurdă și inimaginabilă”. Totuși, el nu exclude posibilitatea ca acest lucru să se întâmple. „Având în vedere realitățile din lume și pe cei aflați la putere în SUA, aș spune că orice este posibil. Când Rusia a început să bombardeze Ucraina în 2014, am crezut că rușii vor fi cei sancționați, dar noi am fost cei care au luat-o pe coajă”, regretă ucraineanul originar din Pokrovsk.

Predarea întreguluiui Donbas oricum nu ar aduce pacea, ci ar permite Moscovei să se repoziționeze, să ocolească fortificațiile ucrainene din regiunea Donețk și să avanseze mai departe. Aceasta ar fi o „înfrângere pentru întreaga lume”, mai spune omul de afaceri.

„Am salvat capitala Kiev, suveranitatea și libertatea noastră, dar am pierdut o mulțime de teritorii din cauza inacțiunii comunității internaționale”, regretă Lysenko. „În loc să pună presiune doar asupra agresorului, partea mai slabă este pusă sub presiune, iar lumea stă cu mâinile în sân și asistă la desfășurarea acestei absurdități. Îl recompensează pe ucigaș doar pentru că este mai puternic”.

„Este vorba despre vieți omenești”

Katerina Kowal este din Drujkivka, aproape de linia frontului. Ea locuiește în prezent cu familia într-un adăpost de lângă Kiev. Femeia descrie ca fiind absursă ideea de a preda Rusiei întreaga regiune Donețk. „Nu vorbim despre un câmp gol, ci despre vieți omenești. Cum ai putea să cedezi orașe întregi cu oamenii din ele?” – se întreabă ea. Acești oameni nu sunt simpatizanți ai Rusiei. „Ei își păstrează apartamentele pentru că nu au bani să se mute și se tem să nu ajungă în stradă. Mai ales persoanele în vârstă nu văd nicio posibilitate de a-și reface viața”, subliniază femeia. 

Kowal crede că un astfel de scenariu ar echivala cu capitularea Ucrainei, de vreme ce – este convinsă ea – Rusia s-ar opri în Donbas. Dimpotrivă, amenințarea la adresa regiunilor Harkov și Dnipropetrovsk nu ar face decât să crească. Cu toate acestea, unii oameni din regiune, incluzând-o pe Kowal, nu exclud varianta în care SUA forțează Ucraina, țară dependentă de ajutorul american, să cedeze regiunile. Un astfel de pas ar fi foarte greu de comunicat populației, avertizează ea: „Deși casele le-au fost nimicite, toate persoanele strămutate în interiorul țării doresc să se întoarcă. Nu este vorba doar despre cei patru pereți ai lor, ci despre sentimentul de a fi acasă, despre mormintele celor dragi. Dacă va exista o putere de stat ucraineană și pace acolo, ne vom întoarce și noi, pentru că aceea este casa noastră”.